Poliţia Română, prin Institutul de Prevenire şi Psihosociologie şi Direcţia Rutieră, în colaborare cu Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din cadrul Universităţii Bucureşti şi Colegiul Psihologilor din România, a realizat un sondaj de opinie la nivel naţional asupra atitudinilor sociale privind riscul în trafic.
Cercetarea a fost iniţiată la solicitarea reprezentanţilor Direcţiei Rutiere care, în calitate de principali beneficiari ai acestui studiu, au dorit să cunoască, într-o manieră ştiinţifică şi extinsă, caracteristicile conduitei în trafic a şoferilor din România, astfel încât, atât activităţile de educaţie rutieră, cât şi cele de supraveghere şi control al traficului derulate de Poliţia Rutieră să fie orientate către categoriile de conducători auto cele mai predispuse la adoptarea unor comportamente riscante. Studiul şi-a propus să cunoască percepţia conducătorilor auto faţă de riscul rutier, comportamentul adoptat în trafic de aceştia, precum şi măsurile pe care le apreciază necesare pentru îmbunătăţirea traficului. Obiectivele cercetării au constat în identificarea aspectelor legate de nivelul de siguranţă în trafic perceput de şoferi; atitudinile conducătorilor auto faţă de viteză, consum de alcool, utilizarea centurii de siguranţă şi manifestări agresive în trafic; măsura în care sunt respectate regulile de circulaţie de către şoferi; factorii care limitează încălcarea regulilor de circulaţie, precum şi opiniile şoferilor cu privire la măsurile ce trebuie adoptate pentru îmbunătăţirea traficului. Studiul a fost realizat pe un eşantion de 1.119 conducători auto activi (care au condus în ultimele 6 luni), reprezentativ la nivel naţional pentru conducătorii auto. Metoda folosită a fost ancheta pe bază de chestionar.
Viteza
Principala cauză generatoare de accidente rutiere rămâne viteza neadaptată la condiţiile de drum şi viteza neregulamentară. În primele şase luni ale anului în curs s-au înregistrat 894 accidente de circulaţie cauzate de viteză, soldate cu 288 persoane decedate şi 898 răniţi grav, iar în perioada similară a anului trecut au fost 938 de accidente, soldate cu 309 persoane decedate şi 905 persoane rănite grav. Cei mai mulţi dintre şoferi (85%) admit că depăşirea vitezei legale creşte semnificativ riscul de accident. Totuşi, jumătate dintre conducătorii auto apreciază că depăşirea vitezei legale cu 10 – 20 km/oră este un fapt generalizat, semn că depăşirea vitezei legale nu este riscantă dacă eşti şofer bun. Cei care deţin autoturisme cu capacitate cilindrică mare (2000 cm3 şi peste) admit în mai mare măsură că încalcă frecvent limita legală de viteză. Tinerii între 18-25 ani, cei ce deţin permis de 6 – 10 ani, cât şi cei care conduc autovehiculele de serviciu fără a avea atestat sunt, mai degrabă, cei care obişnuiesc să depăşească frecvent viteza legală în afara localităţilor şi pe autostradă.
Consumul de alcool
Numărul accidentelor de circulaţie produse de conducătorii auto aflaţi sub influenţa băuturilor alcoolice a scăzut în primele şase luni, comparativ cu perioada similară a anului trecut, de la 134 în 2009, la 107 în 2010. Majoritatea şoferilor (84%) admit diminuarea capacităţii de a conduce autovehiculul în timp ce se află sub influenţa alcoolului. Totuşi, unul din patru şoferi respondenţi a condus cel puţin o dată sub influenţa băuturilor alcoolice. Aceştia apreciează că o cantitate moderată de alcool nu le poate afecta performanţa sau că o situaţie de urgenţă sau un drum scurt de parcurs sunt situaţii când pot să conducă după ce au consumat alcool.
Utilizarea centurii de siguranţă
În primele saşe luni ale lui 2010 poliţiştii au constatat 321.549 abateri ale conducătorilor auto privind neportul centurii de siguranţă, iar în perioada similară a anului 2009 au fost constatate 299.541 abateri. Cerinţa de a purta centura de siguranţă este respectată, într-o mare măsură, în afara localităţii (70%) şi pe autostradă (77%) şi într-o mai mică măsură în localitate (52%). Operează astfel o relaţionare între nivelul de risc perceput pe o categorie de drum şi utilitatea centurii. Acelaşi mecanism funcţionează şi faţă de copiii pe care îi transportă în autovehicul: dacă şoferul apreciază că riscul este minim pe o categorie de drum, tendinţa este să nu asigure pasagerii minori. Se constată faptul că unul din 5 şoferi care transportă copii nu îi asigură pe aceştia decât uneori sau chiar niciodată.
În primele saşe luni ale anului 2010 poliţiştii au constatat 321.549 abateri ale conducătorilor auto privind neportul centurii de siguranţă, iar în perioada similară a anului 2009 au fost constatate 299.541 abateri.
Manifestările agresive în trafic şi alte comportamente riscante
Agresivitatea în stilul de condus este o caracteristică puţin recunoscută de majoritatea şoferilor. Totuşi, trei sferturi dintre respondenţi au declarat că s-au simţit agresaţi în trafic prin: flash-uri/ claxoane, gesturi ameninţătoare sau obscene, agresiuni verbale. O pondere semnificativă a şoferilor admit că adoptă comportamente riscante în trafic: 59% au vorbit la telefonul mobil fără hands-free, aproape jumătate s-au apropiat prea mult de vehiculul din faţă cel puţin o dată în ultimele 6 luni, iar 40% au condus în stare de oboseală sau au mâncat în timp ce erau la volan. Principalele categorii de risc identificate în urma realizării sondajului de opinie le reprezintă tinerii între 18 – 25 ani, şoferii care conduc maşinile de serviciu fără a fi necesar un atestat şi şoferii care au fost implicaţi în accidente rutiere în ultimii 3 ani. (Sursa IGPR)
