63% dintre romani recunosc ca au dat şpagă în spitale

Asociația pentru Implementarea Democrației prezintă concluziile obținute în urma sondajului național realizat de IMAS la solicitarea AID Romania, în perioada 08 – 19 aprilie 2010. Cercetarea a avut ca obiectiv investigarea opiniei populaţiei cu privire la corupţia din sistemul medical. Studiul a fost realizat pe un eşantion de 1042 de persoane, reprezentativ pentru populaţia cu vârsta peste 18 ani din România.

Sondajul face parte din proiectul „Promovarea integrității în sectorul de sănătate”, finanțat de Ambasada Statelor Unite ale Americii la București. Opiniile exprimate aparțin autorilor, nu neapărat Departamentului de Stat al SUA. Sondajul a fost menționat și în Raportul Comisiei Europene din luna iulie 2010, Comisia acordând o atenție sporită în sectorul de sănătate: „Un sondaj recent privind corupția existenta în sistemul de sănătate a reliefat faptul ca 91% dintre respondenți consideră corupția din sistemul de sănătate o problema critică ce are un impact direct asupra pacienților. Două treimi din respondenți au afirmat că au oferit bani cadrelor medicale, iar 81% dintre aceștia consideră că banii oferiți au influențat direct tratamentul primit de la cadrele medicale (Sondaj al Asociației pentru Implementarea Democrației comandat la IMAS in aprilie 2010)”.

Concluziile sondajului

În ceea ce priveşte corupţia în sistemul sanitar, 91% dintre respondenţi percep acest fenomen ca fiind o problemă fundamentală şi stringentă a sistemului sanitar, și care afectează direct pacienţii, în timp ce 10% dintre ei consideră corupția ca fiind o problemă neimportantă. Majoritatea persoanelor intervievate sunt de părere că atât pacientul, cât şi medicul sunt vinovaţi pentru că oferă, respectiv acceptă şpagă (65%). 23% dintre respondenţi acuză mai degrabă medicul pentru că acceptă şpaga, în timp ce 11% consideră că pacientul este vinovat pentru că oferă şpagă cadrului medical. Dintre respondenţii care consideră pacientul vinovat pentru că dă bani medicului, mai mult de jumătate (68%) au declarat că au oferit bani cadrelor medicale. În ceea ce priveşte legătura dintre modul în care este tratat un pacient şi suma de bani pe care acesta o oferă pentru serviciile medicale, majoritatea subiecţilor (81%) consideră că banii daţi cadrului medical influenţează în mare şi foarte mare măsură serviciile medicale primite. Mai mult de jumătate dintre persoanele chestionate (69%) au declarat că au oferit bani cadrelor medicale. Din totalul respondenţilor, 63% au declarat că au oferit medicului specialist din spital o sumă de bani în schimbul serviciilor medicale, precum şi asistentei medicale din spital (51%) şi infirmierei (36%). · Dintre persoanele care declară că au oferit bani cadrelor medicale (717 din 1042 de respondenţi), 69% afirmă că au oferit bani fără a li se sugera de către cadrul medical, în timp ce 31% dintre aceştia afirmă că au oferit bani la sugestia cadrului medical. Peste jumătate dintre respondenţi (56%) consideră, de asemenea, că şpaga oferită de pacienţi ar trebui înlocuită cu un sistem de plăţi sau donaţii către unitatea medicală. · Suma anuală cheltuită de către respondenţi pentru mita acordată cadrelor medicale este mai mică de 50 RON pentru 46% dintre respondenţi, între 50 şi 200 RON – 26%, sume mai mari de 200 de RON – 19% dintre respondenţi, în timp ce 7% dintre respondenţi declară că nu au dat niciodată bani cadrelor medicale. · La ultima consultaţie medicală, 40% dintre respondenţi au declarat că au oferit bani asistentelor medicale la ultima consultaţie. Sume mai mari au fost oferite asistentelor medicale din spital: între 20 şi 40 RON în cazul a 29% dintre persoanele care au dat bani şi peste 40 RON în cazul a 22% dintre aceştia.  Dintre cei care au oferit bani medicului de familie, 78% afirmă că au oferit sume până la 40 RON, în timp ce 85% au declarat că nu au oferit bani acestuia. În ceea ce privește medicul specialist din spital, dintre respondenții care au dat bani, 78% afirmă că i-au oferit acestuia sume peste 40 RON, iar 27% afirmă că au oferit acestuia peste 60 RON comparativ cu doar 2% în cazul medicului specialist din ambulatoriu şi 1% medicului de familie. · 37% dintre respondenți afirmă că au cunoștință de situații în care cadre medicale au condiționat acordarea serviciilor medicale de oferirea unor sume de bani de către pacient sau familie. · Atât cei care blamează cadrul medical pentru că acceptă şpagă, cât şi cei care consideră pacientul vinovat pentru că o oferă, cred că ar fi bine să existe modalităţi de verificare a cadrelor medicale, astfel încât acestea să fie sancţionate şi chiar eliminate din sistemul medical atunci când condiţionează actul medical de anumite sume de bani. · 81% dintre respondenţi sunt de părere că ar trebui demis cadrul medical în cazul condiţionării serviciilor de o sumă de bani, în timp ce 18% dintre persoanele intervievate cred că oferirea banilor este un act normal ce trebuie acceptat de pacient. Faţă de studiul din luna iulie a anului 2009 datele au suferit schimbări minore, acestea arătându-ne că fenomenul corupţiei în sistemul sanitar este considerat în continuare o problemă ce afectează pacienţii în mod direct. Respondenţii indică atât cadrele medicale, cât şi pacienţii ca fiind vinovaţi pentru încurajarea propagării acestei practici, respectiv acceptarea/oferirea de şpagă. Majoritatea respondenţilor consideră că medicii care condiţionează serviciile medicale de oferirea unor sume de bani ar trebui sancţionaţi chiar şi cu demiterea. În acelaşi timp aceste persoane recunosc că obişnuiesc să dea bani cadrelor medicale din diferite motive, indiferent dacă li se cere sau nu.

Adauga un comentariu

*