28 de grupări infracţionale, formate din 291 de persoane, din care 117 au fost arestate, au fost destructurate în primul semestru al lui 2010 de către poliţiştii specializaţi în combaterea traficului de persoane. Campania „LIBER SUB SOARE! INFORMEAZĂ-TE! TRAFICUL DE PERSOANE NU IARTĂ!”.
Traficul de fiinţe umane constituie o gravă infracţiune şi o încălcare a drepturilor omului, cu impact semnificativ asupra societăţilor europene şi are drept rezultat creşterea marginalizării sociale a persoanelor afectate. La nivel mondial, atât traficul de fiinţe umane, cât şi traficul de migranţi se înscriu în rândul celor mai profitabile infracţiuni, situate din punct de vedere al veniturilor realizate pe al treilea loc în lume, respectiv al patrulea, precedate doar de traficul de arme şi cel de droguri. România este implicată direct în gestionarea frontierelor externe ale Uniunii Europene, fapt ce conferă responsabilităţi majore structurilor de combatere a traficului de persoane. Obiectivele urmărite în cadrul Poliţiei Române au constat în crearea unui sistem integrat de combatere a activităţilor infracţionale, dar şi de prevenire prin desfăşurarea mai multor campanii de informare a potenţialelor victime.
Traficul de fiinţe umane
Activitatea de documentare, precum şi cea de cercetare penală a fenomenului infracţional, susţinute la nivel teritorial de formaţiunile de combatere a traficului de persoane, s-au concretizat în semestrul I al anului curent în destrămarea a 23 de grupări infracţionale organizate, specializate în trafic de fiinţe umane, formate din 249 de persoane, dintre care 102 au fost arestate. Traficul de fiinţe umane înregistrează o tendinţă de diminuare în intensitate, situându-se pe un trend descendent începând cu anul 2006 în ceea ce priveşte impactul asupra victimelor. Structurile de combatere a criminalităţii organizate, pe parcursul semestrului I al anului 2010, au identificat 338 de victime ale traficului de fiinţe umane. De asemenea, au fost investigaţi, în semestrul I al anului curent, 609 suspecţi de trafic de fiinţe umane.
România îşi păstrează caracterul pregnant de ţară sursă a traficului de fiinţe umane, prin identificarea pe parcursul semestrului I al anului 2010 a 219 victime (64,8% din total) care au ales ca destinaţii ţări din Europa, dar trebuie semnalat şi considerat ca o prioritate traficul intern de persoane, care, în perioada de referinţă a anului curent, a atins un procent de peste 35% (119 victime traficate intern).
Spania şi Italia rămân principalele ţări de destinaţie ale traficului, structurile de combatere a traficului de persoane identificând în perioada mai sus menţionată câte 63 de victime atât pe relaţia Spania, cât şi 63 de victime pe relaţia Italia. Grupările infracţionale exploatează victimele în mai multe ţări de destinaţie, se mută dintr-o ţară şi tind să se specializeze în comiterea mai multor genuri de infracţiuni, cum ar fi infracţiunile cu violenţă, pentru sporirea câştigului.
De asemenea, acestea folosesc uneori activităţi legale drept paravan pentru cele ilegale, pentru a-şi facilita activitatea infracţională, dar şi pentru a justifica veniturile substanţiale. Totodată, membrii unei grupări de crimă organizată indigene cooperează cu membrii unor grupări din alte state (de destinaţie sau tranzit) în procesul infracţional: asigurarea transportului, accesul în cluburi sau în zone de exploatare şi exploatarea propriu-zisă. Specificul acestui segment de infracţionalitate face necesară colaborarea cu reţelele de falsificatori de documente ( pentru a procura victimelor diferite identităţi şi contracte de muncă), cu grupările ce acţionează în domeniul spălării banilor şi, în ultima perioadă mai ales, s-a dezvoltat interesul colaborării cu grupurile care se axează pe criminalitatea informatică. În ceea ce priveşte modul de operare al infractorilor care sunt implicaţi în traficul de persoane şi modelele/strategiile de recrutare, traficare şi exploatere a victimelor, rezultă o uşoară tendinţă de renunţare la folosirea violenţelor fizice pentru determinarea victimelor la acceptarea unui comportament obedient în relaţia cu reţelele de traficanţi/exploatatori, optându-se fie spre constrângerea psihică, fie chiar spre cointeresarea materială a victimei, prin cedarea unei părţi din privilegiul absolut al câştigului acumulat către victimă sau determinarea unui consimţământ prin şantajul sentimental al victimei (metoda „lover boy”). Cele mai uzitate modele/strategii de recrutare au rămas în continuare promisiunile false privind angajarea în ţările de destinaţie pe diferite poziţii profesionale, în concordanţă cu pregătirea posibilei victime (barman, ospătar, animator etc). Astfel, în 2010 exploatarea sexuală reprezintă principala modalitate de exploatare a victimelor, prin identificarea în perioada de referinţă a 155 de victime (exploatate intern, în Italia, Germania şi Spania), în timp ce traficarea prin muncă forţată (în agricultură, construcţii, servicii hoteliere în ţări precum Spania, Italia, Grecia, Cehia sau intern) a avut loc în 128 de cazuri. Cu o pondere mai redusă s-au înregistrat alte forme de exploatare, respectiv 40 victime traficate prin obligarea la practicarea cerşetoriei, una obligată la comiterea de furturi şi în 13 cazuri a fost tentativă de traficare.
Traficul de migranţi
Statistic în semestrul I al anului curent au fost investigaţi 72 de suspecţi de trafic cu migranţi. De asemenea, concertarea activităţilor de combatere atât la nivel naţional, cât şi internaţional pentru anihilarea reţelelor criminale din ce în ce mai bine structurate, cu accent pe identificarea tuturor membrilor grupării infracţionale s-a concretizat în primul semestru al anului curent în destrămarea a 5 grupări organizate de trafic de migranţi, pentru care au fost cercetate 42 persoane dintre care arestate 15. Majoritatea transfugilor sunt originari din statele Asiei Centrale şi Sud-Estice, respectiv Pakistan, Bangladesh, India şi Afganistan.
Peste 80% din migranţii originari din Orientul Îndepărtat intenţionează să ajungă în Occident, astfel, apelează la sprijinul unor reţele infracţionale pentru facilitarea deplasării lor clandestine în Spaţiul Schengen, destinaţiile primare fiind în general Germania, Franţa, Italia sau Spania.
Campania „LIBER SUB SOARE! INFORMEAZĂ-TE! TRAFICUL DE PERSOANE NU IARTĂ!”
Activitatea de prevenire este, alături de combaterea şi asistenţa victimelor, o dimensiune importantă a luptei împotriva traficului de persoane şi, implicit, a exploatării prin muncă. Creşterea gradului de conştientizare a opiniei publice se poate realiza prin informarea şi sensibilizarea cu privire la fenomenul traficului de fiinţe umane, deoarece orice strategie de luptă împotriva acestui fenomen se bazează atât pe corecta înţelegere a fenomenului, cât şi pe motivaţia clară de a împiedica acest fenomen. Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane continuă să îşi dezvolte strategia de prevenire a traficului de persoane prin iniţierea şi implementarea campaniilor naţionale, centrate pe prevenirea primară a victimizării, în vederea conştientizării opiniei publice asupra fenomenului traficului de persoane şi asupra consecinţelor acestuia, în vederea reducerii dimensiunilor acestui fenomen şi înlăturarea efectelor negative pe care acesta le are asupra cetăţenilor şi asupra societăţii, în general. În perioada iulie-octombrie 2010, Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane –I.G.P.R. desfăşoară în staţiunile turistice de pe litoralul românesc o serie de activităţi preventive. Prin întreprinderea acestor activităţi se urmăreşte informarea publicului larg cât şi a posibilelor victime/victimelor în vederea conştientizării riscurilor asociate acestui fenomen. Scopul campaniei îl reprezintă, pentru publicul larg, informarea cu privire la existenţa fenomenului traficului de persoane, sensibilizarea şi întărirea capacităţii de autoprotecţie la ameninţările acestui fenomen. Pentru grupurile ţintă, scopul îl constituie creşterea conştientizării cu privire la riscurile asociate fenomenului traficului de persoane. De asemenea, în prezent, A.N.I.T.P. desfăşoară o campanie de prevenire a traficului de persoane în cadrul proiectului „Reducerea numărului de victime române şi bulgare traficate în Italia şi Spania”, cofinanţat de către Comisia Europeană în cadrul programului Prevenirea şi lupta împotriva criminalităţii 2007, ce a fost demarat la data de 25 septembrie 2008. Obiectivul proiectului constă în creşterea conştientizării cu privire la riscurile traficului de persoane a cetăţenilor din ţările UE de origine (Italia şi Spania), mai ales a acelora din comunităţile de români şi bulgari, precum şi acelora din zonele de risc pentru trafic din România şi Bulgaria. Astfel, se urmăreşte informarea tinerilor români şi bulgari, cu vârste cuprinse între 18 şi 25 ani, ce doresc să plece în Italia şi Spania în vederea căutării unui loc de muncă sau se află deja în aceste ţări, cu privire la pericolul reprezentat de traficul de fiinţe umane, precum şi informarea publicului general din Italia şi Spania cu privire la riscurile asociate traficului de persoane şi sensibilizarea acestora în vederea raportării cazurilor de trafic de persoane. Totodată, în cadrul acestui proiect a fost lansată campania de prevenire „Traficul de persoane nu iartă”, campanie ce se realizează prin intermediul celor 15 Centre Regionale ale ANITP pe o perioadă de 8 luni, respectiv 16 februarie – 15 octombrie 2010. (Sursa IGPR)
