Peste 30% dintre români au colesterolul ridicat şi circa 40% sunt hipertensivi

Ozone Laboratories prezintă rezultatele preliminare ale primului studiu privind factorii de risc cardiovascular la populaţia adultă a României, efectuat concomitent la nivelul întregii ţări. „Studiul Naţional Transversal Cardio-Zone” a fost realizat şi coordonat de Prof. Dr. Mircea Cinteză, cu susţinerea financiară a Ozone Laboratories, se arată într-un comunicat remis AMOS News.

Studiul face parte din programul HipoChol prin care Ozone a dotat 1.000 de medici specialişti şi medici de familie din toată ţară cu aparatură de măsurare a colesterolului şi glicemiei. De asemenea, în cadrul acestui program, pacienţii au putut să-şi verifice şi glicemia şi tensiunea arterială.

„Ţara noastră se confruntă cu grave probleme în ceea ce priveşte procentajul populaţiei diagnosticate cu afecţiuni ce ţin de variaţii ale nivelului colesterolului sau tensiunii. Întrucât hipercolesterolemia nu dă suferinţă directă şi imediată, ci afectează vasele sanguine pe tăcute, dar cu efecte dezastroase după trecerea anilor, ne putem aştepta ca mult mai mulţi români să sufere de această afecţiune. Studiul ne permite să avem o viziune mai exactă asupra sănătăţii populaţiei, astfel încât să poată fi dezvoltate şi implementate politici de sănătate publică şi programe de prevenire a acestor afecţiuni”, a declarat Prof. Dr. Mircea Cinteză, Coordonatorul Ştiinţific al studiul CARDIO-ZONE.

Colesterolemia. Studiul CARDIO-ZONE a demonstrat faptul că peste 30% din populaţia României are colesterolemia ridicată. Acest procent se înregistrează atât în zonele urbane cât şi în cele rurale.

Bucureştenii se află pe primul loc în ceea ce priveşte hipercolesterolemia, cu un procent de 46,1%. Ei sunt urmaţi de locuitorii Munteniei şi Banatului cu 38,3% şi respectiv 32,6%. Cei mai sănătoşi din acest punct de vedere sunt cei din Oltenia cu un procent de doar 24,5%. La nivelul întregii ţări 42,6% dintre persoanele cu vârsta de peste 70 de ani au colesterolemia ridicată.

Glicemia. În cazul rezultatelor privind nivelul glicemiei, acesta este mult mai ridicat la femei decât la bărbaţi. De asemenea, persoanele vârstnice au glicemia mult mai ridicată. Populaţia din mediul rural compartiv cu cea din urban, are glicemia mai mare, raportul fiind de 23,2% faţă de 17,4%.

33,5% din populaţia Munteniei a fost diagnosticată cu hiperglicemie, urmează apoi Bucureştiul, cu 23,3% şi Oltenia cu 19,6%. Cel mai scăzut nivel se înregistrează în Transilvania şi Moldova, aproximativ 13%.

În privinţa obezităţii, rezultatele studiului arată că peste un sfert, atât din populaţia urbană, cât şi din cea rurală, suferă de această afecţiune.

Tensiunea arterialăLa nivelul întregii ţări, 39,1% sunt pacienţi cunoscuţi hipertensivi. Hipertensiunea reprezintă o problemă în special pentru locuitorii din zona rurală, unde 42,7% dintre persoane suferă de această afecţiune. Nici cei din mediul urban nu au o situaţie mai bună, hipertensivii reprezentând un procent de 37,9%. Cele mai multe persoane cunoscute ca suferind de hipertensiune locuiesc în Bucureşti şi Banat, procentul acestora fiind de aproximativ 50%.

Din cei 15.000 de pacienţi consultaţi în perioada 21 aprilie – 20 iunie 2006, 3.000 de persoane au fost incluse în analiza realizată, care capătă astfel gradul de reprezentativitate statistică pentru populaţia României, necesară pentru calcularea unor rezultate ştiinţifice corecte. Datele au fost colectate din 20 de judeţe selectate la rândul lor pentru a asigura reprezentativitate pentru toate regiunile României.

“În concluzie, aproape 40% din populaţia adultă a României şi peste jumătate din cea vârstnică suferă pe tăcute, fără să îşi dea seama dacă nu este prevenită de medic, de boli ca hipertensiunea arterială şi diabetul zaharat sau factori de risc ca hipercolesterolemia, care distrug vasele sanguine arteriale mult mai devreme decât distrugerile provocate de vârstă. Consecinţa este că 2 din 3 români mor în urma acestor afecţiuni cardiovasculare, faţă de doar 1 din 3 europeni din nucleul tradiţional al Europei de Vest. Diferenţa este rezultatul faptului că în Europa de Vest gravitatea lipsei de tratament a acestor factori de risc a fost popularizată de câteva zeci de ani. În consecinţă, populaţia i-a luat în serios, i-a tratat cu succes şi acum culege roadele unei vieţi cu câţiva ani mai lungă decât în România. Este momentul ca noi, românii, să recuperăm acest decalaj istoric faţă de Europa privind sănătatea noastră. Trataţi, factorii de risc cardiovasculari pot fi complet neutralizaţi şi durata de viaţă poate deveni normală”, afirmă domnul Profesor Doctor Mircea Cinteză, realizatorul şi coordonatorul studiului.

Concluziile preliminare ale studiului au fost prezentate de către dl. Profesor Doctor Mircea Cinteză în cadrul ConferinÅ£ei NaÅ£ionale de Diabet, cu participare internaÅ£ională, „Global impact of the metabolic syndrome”, care a avut loc în data de 20 aprilie 2007, la Cluj.

România este una dintre ţările europene cu cea mai mare frecvenţă a bolilor cardiovasculare, iar colesterolul şi tensiunea arterială crescute sunt principalii factori de risc. Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, din 2005, la peste 400 de milioane de persoane aceşti factori apar împreună. În ţara noastră, rata mortalităţii cauzată de afecţiuni cardiovasculare este de 61% din numărul total al deceselor, faţă de 37% în Uniunea Europeană şi 53% în statele care au aderat recent la UE, precizează aceeaşi sursă. De asemenea, din echipa de cercetare, alături de Prof. Dr. Mircea Cinteză, au făcut parte şi medicii Bogdan Pană şi Emil Cochino. Câteva sute de medicii de familie au colectat şi înregistrat datele pe parcursul perioadei de testare.

Costurile programului, reprezentând contravaloarea aparaturii medicale precum şi a consumabilelor necesare realizării masurătorilor, depăşesc valoarea de 250.000 euro. Amos News