O noua sabie deasupra capului Invatamantului!

Nici n-au apucat directorii de scoli sa se bucure ca au rezolvat, cu atata greutate, problemele generate de inceputul acestui an scolar, ca au si intrat in focul unor noi emotii. Deocamdata, vestile proaste n-au venit inca, nici de la Ministerul Educatiei, nici de la Inspectoratul Scolar, dar toti directorii se uita deja, cu legitima ingrijorare, la drobul de sare care sta sa se pravale peste capetele celor care, inca, mai slujesc cu daruire sistemul romanesc de invatamant. Si asta deoarece este asteptata, de la o zi la alta, metodologia aplicarii Hotararii de Guvern nr. 1618 din decembrie 2009, privind finantarea per elev. Ceea ce stiu, deocamdata, directorii unitatilor scolare: ca bugetul fiecarei unitati scolare va fi diferentait, in functie de o serie de criterii, printre care nivelul de invatamant , filiera, profil, specializare, numarul de elevi, rezultatele obtinute, prestigiul unitatii scolare s.a., dar si in functie de zona geografica sau specificul localitatii. Directorii mai au la dispozitie si o grila de finantare: cate 1985 lei/an pentru fiecare prescolar la o gradinita cu program normal din mediul urban si 2071 pentru fiecare prescolar din mediul rural; 3774 lei/an in mediul urban si in mediul rural, deopotriva, pentru fiecare prescolar din gradinitele cu program prelungit; 2180 lei/an in mediul urban si 2597 lei/an in mediul rural pentru fiecare elev din invatamantul primar; 2857 lei/an in mediul urban si 3494 lei/an in mediul rural pentru fiecare elev din ciclul gimnazial si, in fine, 2713 lei/an, atat in mediul urban, ct si in mediul rural, pentru fiecare elev din ciclul liceal. Vor fi diferente, insa, la acelasi nivel de invatamant, inclusiv in domeniul salarizarii personalului didactic, in functie de o serie de alti parametri. Majoritatea directorilor unitatilor scolare din judet au sustinut, inclusiv la ultimele instruiri, ca aplicarea noii legislatii va conduce la o goana dupa cat mai multi elevi si la o slabire a exigentei cadrelor didactice, in detrimentul calitatii procesului instructiv-educativ. Cel mai mult vor avea de suferit unitatile scolare de elita, unde exigenta este maxima, si care risca astfel sa ramana cu un numar mai mic de elevi. Dar si in invatamant si in cultura economiile de la buget conteaza mult mai mult decat calitatea actului formativ – educativ.