A fi sau a nu mai fi…

Cand alegi un om in fruntea statului, n-o faci pentru că, vezi Doamne, omul ăla Å£i-a picat cu tronc; alegerea nu-i un act emoÅ£ional, instantaneu, viscerial, inexplicabil, similar, să spunem, cu „indrăgostirea” fulgerătoare de o femeie care trece strada ÅŸi Å£i-a plăcut al naibii incat intors acasă să+Å£i dai seama că „Å£i s-a pus pata” ÅŸi incepi să suferi.

Nu alegi un om in fruntea statului pentru că „Å£i-e simpatic”, sau pentru că „le-o zice bine, ca la uÅŸa cortului”, că e „de-al nostru, din popor, băiat de băieÅ£i, adică de gaÅŸcă”. Nu alegi un om in fruntea statului pentru „că-i plac femeile ÅŸi băutura, că rezistă la ÅŸpriÅ£” sau că e „fiul portului, uns cu toate alifiile”. Nu dai Å£ara pe mana unuia care ÅŸtie să aplice porecle potrivite sau pentru că-Å£i spune exact ce-ai vrea tu să auzi, nu te lăsa incantat de asta ca de ÅŸoaptele sirenelor; totul e demagogie, jurămant fals, persuasiune; te va seduce, apoi te va părăsi. Unul care aruncă in dreapta si in stanga cu formule sarcastic-ironice, sau care proferează ameninţări ÅŸi acuzaÅ£ii generale, vagi, neprobate de justiÅ£ie, călcand in picioare prezumÅ£ia de nevinovăţie, acela nu este bun de PreÅŸedinte. AÅŸa cum nu este potrivit ca PreÅŸedinte nici acela care dezbină ÅŸi bagă „strambe”, destabilizand instituÅ£iile statului; Acela care aruncă sămanÅ£a pizmei, a bănuielilor;

Acela care dezinformează şi foloseşte manipularea cu bunăcredinţă; Acela care fabrică zvonuri abile, machiavelice, inducand in eroare opinia publică;

Acela care se crede deÅ£inătorul adevărului absolut, fiind incredinÅ£at că reprezintă Binele, iar toÅ£i ceilalÅ£i sunt „băieÅ£i răi”.

Nu este bun de PreÅŸedinte cel care pozează drept „salvatorul patriei”, cel coleric, nestăpanit frisonat de prezenÅ£a mulÅ£imii pe care vrea s-o hipnotizeze, căreia vrea să-i smulgă ovaÅ£iile prin manevre ieftine, retorice, emoÅ£ionale, de doi bani, amintind de comportamentu delirant al multor dictatori din istoria recentă.

Să ne ferească Dumnezeu de un astfel de PreÅŸedinte care apelează demagogic la „popor”, care face zilnic „băi de mulÅ£ime”, pentru a se simÅ£i confirmat in ambiÅ£iile sale tulburi; Nu-i bun de PreÅŸedinte acela care se simte bine doar in stările conflictuale, de criză ÅŸi agitaÅ£ie continuă a steagului; Acela care a absolvit doar „ÅŸcoala vieÅ£ii”, insuficientă pentru a reprezenta demnitatea, spiritul ÅŸi onoarea Romaniei; Acela care nu se Å£ine de cuvant si o-ntoarce de la o zi la alta; Acela care nu emană civilitate, inteligenţă, calm, diplomaÅ£ie; Acela care nu-i in stare să scrie un biet articol de ziar; Acela care-ÅŸi risipeÅŸte vitalitatea debordantă ÅŸi puterea de muncă doar in de-construcÅ£ie, demolare, scandal, injurături marinăreÅŸti, intrigi; Cel care pretinde altora biografii curate ca lacrima, dar ascuzandu-si-o pe a lui.

De trei săptămani, in absenÅ£a PreÅŸedintelui suspendat, vedem că se poate ÅŸi fără… Repet: alegerea omului din fruntea statului n-are nimic de-a face cu stările emoÅ£ionale, cu frisonul pasional; alegerea trebuie să fie rezultatul unei indelungi ÅŸi inÅ£elepte reflecÅ£ii realiste. Să nu ne lăsăm manipulaÅ£i de sloganuri găunoase.

„Purificarea” ÅŸi sincronizarea Romaniei cu civilizaÅ£ia europeană este un proces tenace si laborios care ne include activ pe noi toÅ£i, de la vlădică la opincă, ÅŸi nu apanajul omului providenÅ£ial cu care se identifică actualul PreÅŸedinte suspendat.

A fi, sau a nu mai fi… Aceasta-i intrebarea. Ovidiu Genaru

Adauga un comentariu

*