O pledoarie subtextuala pentru dezintegrarea familiei, ca ultima reduta conservatoare din calea realizarii Satului Global, razbate de pe micul ecran; bombardamentul cu astfel de produse devine o constanta ambalata mai cu seama sub sloganul imbietor al „eliberarii femeilor de sub tirania barbatilor”, precum si al dreptului natural de a programa poligamia pentru ambele sexe. Declin al bunurilor moravuri? Fireste. Exaltarea comportamentelor instinctuale, depravarea, prostitutia, alcoolul si drogurile, viata ca o petrecere continua, divortul si avortul la cerere, schimbarea partenerilor, toate astea fac parte din reteta nerusinata a conceptului inept de a fi modern. Deja in Occident destui parteneri isi duc viata separat, implicati „firesc” in mai multe relatii acceptate, fara copii si fara alte obligatii, care s-ar numi loialitate, dragoste, responsabilitate si multe altele. Atomizarea familiei insingureaza omul pana la disperare si-l vulnerabilizeaza modificandu-i statutul de animal social. Comunismul ne controla in pat natalitatea, devenisem niste vite de monta; Noua Ordine Mondiala sub zodia careia ne aflam se teme de moarte de sporul demografic si creeaza pentru noi „Planningul familial”, un proiect „cu fata umana”, dar care ne sugereaza: ma, copii, ce rost are sa va inmultiti ca prostii cand prezervativele gratuite sunt pe toate drumurile? Biochimistii nostri au fost pusi la treaba si au inventat pilula minune, avortul e liber si ieftin, divortul asisderea, asa ca practicati sexul liber si neingradit dezlantuindu-va instinctele primare prin discoteci, prin toilletele gaurilor ori prin santuri comunale, dupa kermeze, violati octogenare sau platiti curve de lux prin stabilimente de masaj erotic, totul, dar chiar totul e ingaduit; legea conceputa, comandata de noi e permisiva sau, dupa caz, chiar oarba, nu vede-nu-aude, tace malc. Scula atragatoare, numai muc si sfarc se afla la pagina a 5-a aproape in toate publicatiile, pe afisele filmelor troneaza ispita, ispita va asteapta in holurile hotelurilor si-n parcarile pentru soferii de cursa lunga, iar pentru cei timizi se gasesc inlocuitori la Sex-Shopori, femei-gonflabile-adolescente, catuse si lanturi pentru perversi, vibratoare si tot ce va trebuie sa va indepliniti dorintele. M-am uitat deseori, sa vedem cu ce se mananca, la Academia de sex, o emisiune nocturna de sfaturi pentru cei aflati la nevoie, carora nu le mai merge cum le mergea, cupluri aflate in impas, ea fara orgasm, el fara erectie completa, o spunem pe sleau, fara perdea, cum se vorbeste deja pe coridoarele liceelor fiindca spatiul de practicare a sexului a coborat vertiginos spre varsta pubertatii. Deja avem mame de unsprezece ani. Propaganda pro-sex face ravagii multiplicata in milioane de imagini provocatoare, incat putem vorbi de un Babel sexual generalizat ca o pandemie de amor liber. La Academia de sex se simuleaza pozitii pentru stimularea punctului G, aviz barbatilor, se recomanda femeilor dansul din buric si unduirile lascive pentru a-si smulge din inertie barbatii obositi si fara apetit. Acestor banalitati li se spune Academie. Inchipuiti-va ce carte stie profesoara si cate masterate o fi avand, ce diplome, ce experienta, ce meserie! Oare, ma gandesc, propagarea desfraului nu anunta un sfarsit de imperiu? Oare decadenta morala instaurata cu skepsis de media nu duce intr-acolo? Daunazi am vazut pe cablu, adica mi s-a bagat pe gat, in casa, un filmulet care facea apologia sexului in grup intre diverse familii prietene, intrunite saptamanal, cuplurile alegandu-se aleatoriu, pe intuneric, la dans. Cica si sotii si consoartele se declarau fericiti, in extaz si, dupa ce se calareau la intamplare se spalau si se retrageau pe perechi conjugale pe la casele lor unde erau asteptate de odrasle.
Suntem, ne dojenea filmul, inca prizonierii unei etici retrograde si trebuie sa o abandonam pentru a „gusta” din deliciile noii societati bazate pe dezinhibare totala. Avem prejudecati sexuale urate, inconforme cu mersul lumii, pentru care familia devine o piedica, iar morala crestina un rahat.
Apocalipsa e aproape, o simt cu dezgust si voma.
Inchideti televizorul si cititi o carte buna, eventual „Iscusitul Don Quijote de la Mancha”, de Cervantes.
Ovidiu GENARU
