De Anul Nou, fiecare popor isi are mancarurile si obiceiurile traditionale. Sunt atat de specifice, incat un calator care a vizitat Balcanii, prin secolul al XIX-lea, spunea ca el recunoaste etnia interlocutorului nu atat dupa vorba, cat dupa ce mananca si cum joaca.
Pentru multi, aceasta tema este o curiozitate, pentru altii o ciudatenie – dar merita amintita pentru toti, atat dintr-un motiv, cat si din celalalt.
In BELGIA, este nelipsita mancarea de carne cu varza. Traditia cere ca, in timpul mesei de Anul Nou, participantul sa tina sub farfurie, sau in mana, o moneda de argint, ca sa-i intre bani in buzunar, tot anul. In SPANIA, conform traditiei, miezul noptii este marcat cu douasprezece batai de clopot. La fiecare bataie, obiceiul cere ca tot crestinul sa manance cate un bob de strugure – in total doisprezece boabe, care il vor tine sanatos tot anul. In FRANTA, este traditionala tarta cu crema de nuci. Dimineata, copiii primesc, de 1 ianuarie, cate o punga cu bomboane. Altadata, familiile instarite oferau personalului casnic o suma in bani. Astazi, Anul Nou „cu dar” este perimat.
In ITALIA, Sarbatoarea are frumosul nume de „capodanno”, iar mancarea traditionala consta in dulciuri, de obicei briose sau preparate din paste fainoase, insiropate din belsug cu miere. Concomitent, traditia cere ca gazda sa arunce pe fereastra cateva obiecte vechi, care simbolizeaza despartirea fara regret de vechiul an. In OLANDA, traditia nu serbeaza venirea noului an. Serbeaza incheierea anului vechi, pe 31 decemrbie, cu focuri de artificii si cu manifestari. Revelionul exista si el, dar nu atat ca traditie, cat ca o moda preluata de la altii. In MAREA BRITANIE este obligatoriu ca in momentul sosirii noului an sa tii in mana o moneda, o bucatica de carbune si una de sare, simboluri de bogatie, caldura si alimente. Mancarea traditionala este puddingul, iar bautura preferata este whisky (mai ales in Scotia). In PORTUGALIA s-a extins obiceiul spaniol de a manca cele 12 boabe de strugure la miezul noptii, cu diferenta ca, aici, portughezul le ia cate doua deodata, urcat pe un scaunel, ceea ce trebuie sa poarte noroc. Si aici se respecta obiceiul de a arunca lucruri vechi pe fereastra – dar numai farfurii, fiind excluse alte obiecte. In NORVEGIA se mananca regeste: fripturi de porc, miel sau curcan, cu mult mustar si cartofi fierti. Mult dans si multe focuri de artificii.
In FINLANDA senzatia sarbatorii nu este mancarea ci este sauna, care se organizeaza de Craciun, dar continua si pana dupa Anul Nou. Masa de Revelion nu-i mult diferita de a noastra, dar masa traditionala este pe baza de mult peste fiert, afumat sau prajit. In CANADA s-a incetatenit sarbatorirea Anului Nou intr-un bar. Nu este vorba de un Revelion festiv, asa cum il stim noi, ci de o simpla intrunire familiala, intr-un local intim. Dar nu putini sunt canadienii care prefera, un Revelion european, in familie. In ECUADOR si PERU mancarea figureaza pe planul doi. Pe planul unu este confectionarea unor papusi de hartie, uneori artistic realizate, care reprezinta anul vechi si carora li se da foc la miezul noptii, odata cu lansarea focului de artificii. Se mananca vegetarian: orice fructe, porumb, grau incoltit, orez, scortisoara, petale de flori galbene, care aduc noroc. PHILADELPHIA (SUA) este cunoscuta in toata America pentru paradele de Anul Nou, eveniment fastuos, care se pregateste cu patru luni inainte, cu participarea a 15.000 de persoane. Manifestarea este atat de grandioasa, incat meniul de Anul Nou este trecut pe planul al doilea, fiind uneori servit chiar la fast-food. In COREEA, anul nou se numeste Saehae, iar mancarea consacrata este supa de tteok (tteokgook). Tteok este o leguma locala, necunoscuta la noi si netradusa in romaneste. Chiar daca meniul ni se pare foarte modest, coreenii sunt mandri de mancarea lor festiva. In JAPONIA, noul an (Omisoka) se petrece obligatoriu in familie, la o masa copioasa, unde se bea, tot obligatoriu, numai sake. La miezul noptii, familia pleaca in grup la templu, unde asista la cele 108 batai de gong. Ele simbolizeaza cele 108 pacate pe care fiecare membru al familiei le-a savarsit in timpul anului. Ceremonia confirma iertarea acestora.
In RUSIA, mancarea traditionala este purcelul de lapte, fript intreg la cuptor, si nelipsita vodca. Purcelul se transeaza direct pe masa, fiecare musafir alegandu-si portia. Momentul venirii noului an este asteptat cu toate ferestrele deschise, pentru ca acesta sa patrunda in case. Nu exista rus care sa nu asculte ceremonios urarile transmise de seful statului – oricare ar fi el – in cinstea caruia mai bea o votca.
In THAILANDA si LAOS, anul nou, denumit Songkran, se serbeaza neintrerupt timp de trei zile, incepand cu 15 aprilie, dupa calendarul budist. Este inutil sa insistam asupra meniului, intrucat in acest interva, ai timp sa consumi o carte de bucate, aproape intreaga.
In ROMANIA, autorii straini au remarcat la unison ca niciodata nu lipsesc sarmalele si piftia. Prin partile Moldovei, sarmalele se servesc cu smantana, iar piftia, numita si „racituri”, se inobileaza negresit cu mujdei.
In REPUBLICA MOLDOVA, ma bucura sa constat ca nici arta culinara si nici obiceiurile de Anul Nou nu sunt altfel, decat dincoace de Prut.
