Procurorii Parchetului Tribunalului Bucureşti au dispus neînceperea urmăririi penale pentru infracţiunea de omor în cazul decesului Mădăline Manole şi continuă cercetările faţă de Cristian Urziceanu, cel care ar fi vândut Furadanul cu care s-a sinucis cântăreaţa.Parchetul Tribunalului Bucureşti a anunţat, joi, că prin rezoluţia nr. 2675/P/2010 din 19 ianuarie 2011 s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru infracţiunea de omor, „întrucât decesul numitei Mircea Magdalena Anca nu a fost consecinţa vreunei fapte prevăzute de legea penală”.
Totodată, s-a dispus continuarea cercetărilor faţă de inculpatul Cristian Urziceanu, pentru infracţiunea de trafic de substanţe toxice.
Procurorii au reţinut, în cuprinsul soluţiei, că, potrivit raportului de autopsie medico-legală întocmit de Serviciul de Medicină Legală Ilfov, moartea Magdalenei Anca Mircea – cunoscută publicului drept Mădălina Manole – a fost violentă.
„Ea s-a datorat insuficienţei cardio-respiratorii acute consecutivă intoxicaţiei cu carbofuran. Calea de pătrundere a toxicului a fost digestivă (orală). La autopsie s-a constatat o leziune traumatică (plagă contuză parietală stânga cu infiltrat sanguin epicranian subiacent) care s-a putut produce cel mai probabil prin lovire de plan dur în cadrul stării de rău care a premers decesului, nu are legătură cu mecanismul de producere al morţii şi pentru care sus-numita ar fi necesitat opt-nouă zile de îngrijiri medicale pentru vindecare în caz de supravieţuire”, arată procurorii într-un comunicat de presă, citând din raportul de autopsie.
De asemenea, procurorii au mai reţinut că prin raportul de expertiză din septembrie 2010, întocmit de Institutul de Criminalistică din Poliţia Română, concluziile au fost că: „flaconul din material plastic cu inscripţia „Pesticide” conţine suspensie apoasă de carbofuran, respectiv aproximativ 680 grame de substanţă constituită în majoritate din apă şi carbofuran (pesticid carbamic), ca substanţă activă; paharul din sticlă conţine pe interior carbofuran, din acesta s-a colectat o cantitate de 0,449 grame substanţă solidă, constituită în majoritate din substanţa activă carbofura; urmele de substanţă ridicate de pe cadavru, din apropierea acestuia şi de pe forfecuţa cu mânere din plastic de culoare roşie conţin carbofuran”.
Substanţa solidă aflată în flaconul din material plastic cu inscripţia „Pesticide” este aceeaşi cu substanţa solidă identificată pe interiorul paharului din sticlă şi cu substanţa identificată în urmele materie recoltate de pe forfecuţa cu mânere din plastic de culoare roşie şi în urmele materie ridicate de pe cadavru şi din apropierea acestuia, au mai precizat procurorii.
Carbofuranul este o pulbere de culoare albă, fără miros, foarte puţin solubilă în apă. Aceasta se condiţionează sub formă de suspensie în apă, la care se adaugă un colorant roz pentru marcare (atenţionare). Carbofuranul este substanţa activă a pesticidului Furadan. Conform Codexului produselor de uz fitosanitar omologate pentru a fi utilizate în România, carbofuranul face parte din grupa I de toxicitate, „produse extrem de toxice, care conţin substanţă activă cu doza medie letală (DL 50) sub 50 mg/kg corp”.
Totodată, procurorii au reţinut că, potrivit raportului de constatare tehnico-ştiinţifică dactiloscopică din 11 octombrie 2010 al Serviciul Criminalistic din Poliţia Capitalei, una dintre urmele digitale ridicate de pe flaconul din plastic cu menţiunea „Pesticide”, găsit în apropierea cadavrului, a fost creată de degetul mijlociu de la mâna dreaptă a Mădălinei Manole
„Cu privire la celelalte trei urme ridicate s-a concluzionat că nu conţin suficiente elemente dactiloscopice individuale necesare identificării persoanelor care le-au creat”, mai scriu procurorii în cuprinsul soluţiei de neîncepere a urmăririi penale.
În cauză a fost efectuată şi o constatare tehnico-ştiinţifică cu privire la un înscris olograf, nedatat şi nesemnat, rezultând că acesta a fost redactat de către Mădălina Manole.
„Astfel, pentru comparaţie au fost avute în vedere mai multe înscrisuri, inclusiv scripte obţinute din arhivele Serviciului Public Comunitar de Evidenţă a Persoanelor Otopeni şi Serviciului Public Comunitar pentru Eliberarea şi Evidenţa Paşapoartelor Simple Bucureşti, respectiv cererea pentru eliberarea actului de identitate completată şi semnată de Mircea Magdalena Anca la data de 05.08.2008 şi cererea olografă, datată 01.10.2002, prin care a solicitat eliberarea unui paşaport turistic. Concluziile raportului de constatare tehnico-ştiinţifică au fost în sensul că scrierea de pe toate înscrisurile avute la dispoziţie a fost executată de către aceeaşi persoană, precum şi că înscrisul în cauză nu prezintă modificări şi nu a fost realizat prin imitare”, au precizat procurorii.
