Cat mai costa o inmormantare?
E scump sa traiesti, mai ales in timpul aceste guvernari diabolice, dar mai scump e sa si a mori. Cheltuielile pe care le implica o inmormantare necesita, in majoritatea cazurilor, bani stransi din timp. Sau imprumuturi la CAR, pentru ca banii acordati de Guvern de-abia ajung de sicriu…
De ce costa atat de mult o inmormantare? Pentru ca traditia crestin-ordodoxa impune un anumit ceremonial, pentru care trebuie sa platesti de la 5.000 de lei, pentru buzunarele cele mai subtiri, pana la 20.000, pentru sicriele din lemn de tradafir ale celor care vor confort si pe lumea cealalta!. Serviciile si accesoriile oferite de firmele de pompe funebre sunt asa de diversificate calitativ si cantitativ, incat niciun patron cu ceva experienta in ale mortii, cu care am discutat, nu poate sa estimeze la cat ajunge o ceremonie de inhumare decenta. „Fiecare familie are nevoi, obiceiuri si traditii proprii”, spun acestia.
Locul de veci, investitie pe termen lung
„N-am bani nici sa mor” a devenit o expresie destul de uzitata, mai ales ca ultimul drum presupune omagiul, destul de scump, adus defunctului. Precauti insa, nu numai dupa o anumita varsta, aproape toata lumea isi cumpara locuri de veci inca din timpul vietii, ca o rezerva sau ca investitie pe termen lung. Si nu numai din aceasta cauza, ci si pentru ca, in cimitirele bacauane nu se mai gasesc locuri! Spune ceva acest lucru? Multe. Iar un loc de veci costa de te indoaie. Batranii fac credite la banci sau imprumuta la CAR, pentru a-si inmormanta sotia sau sotul. Dar numai pentru a-l duce la groapa si a da, eventual, o masa dupa. Pentru ca nu se termina totul aici. Ce faci dupa 40 de zile? Alti bani, alta distractie! Un loc la cimitir, concesionat pe 25 de ani, costa in jur de 1.600 de lei.
Preotul si groparii te… “ingroapa”!
Chiar daca taxele pentru slujba de inmormantare si astupatul gropii sunt, oficial, de numai cateva zeci de lei, pe care le platesti la adminnistratia cimitirului, inmormantarile ingroasa portofelele preotilor si ale groparilor. In realitatate, serviciul religios costa de la 800 de lei in sus, in functie de relatiile pe care le au rudele in parohia de care apartinea mortul. “Am dat vreo opt milioane, pentru ca a cantat patru minute si-a aruncat doua maini de pamant peste sicriu”, spune un batran. Si-l credem, pentru ca s-a ajuns pana acolo incat preotul sa-ti comande la ce restaurant sa faci praznicul si ce feluri de mancare sa servesti! Iar daca nu faci ce spune popa, risti sa nu-ti ingropi mortul! Nu e gluma, e purul adevar. Toate celelalte de trebuinta pentru ingropaciune costa, iar in cazul pensionarilor, cele aproape 17 milioane, cat iti da Casa de Pensii pentru ajutorul de inmormantare, nu ajung.
Reduceri pentru „clientii fideli”!
De cele mai multe ori, in cazul unui deces in familie, rudele sunt luate prin surprindere. Cum cei mai multi nu stiu ce trebuie de facut, apeleaza la ajutorul firmelor de pompe funebre. Comerciantii de articole mortuare s-au adaptat la criza. Unii fac reduceri si isi fidelizeaza clientii! Vand sicriele precum salamul la promotie la Billa! „La al doilea sicriu cumparat, reducere de 50%”! Stai si te crucesti!. De obicei la magazinele cu articole necesare inmormantarii vinde o femeie. Aceasta iti explica ce trebuie sa faci si cat te costa o inmormantare. Iti spune ca primul lucru de care trebuie sa se ingrijeasca rudele decedatului este constatarea medicala. De restul se ocupa ei. Totul costa vreo 600 de lei. Pretul unui sicriu variaza in functie de materialul din care este confectionat, tara de provenienta, locul de unde este cumparat ori materialele folosite pentru captuseala. Cel „standard patru-blane” este realizat din brad, are capacul dat cu un strat subtire de lac, dar fara finisaje si fara tapiterie, dar pentru care nici chiar vanzatoarea nu garanteaza ca va rezista pana la groapa! Sunt recomandate sicriele care au capac din sticla sau pe cele din lemn masiv de stejar ori fag, lacuit, finisaje impecabile, cu manere de inox si satin pe dinauntru. „Sar de 1.000 de euro, dar fac toti banii”. Indiferent de statutul social si financiar, rudele trebuie sa puna, conform traditiei, o cruce de lemn la capul decedatului. Pretul acesteia variaza intre 100 si 300 de lei, la care se adauga scrisul numelui, cu vopsea sau incrustat, pentru inca cel putin 100 de lei. Cei care vor sa comande si o cruce din ciment mozaicat ori un monument funerar de marmura ori granit, mai trebuie sa scoata din buzunar cateva sute de lei.
Transportul mortului in regim de taxi
Transportul sicriului la domiciliu, stationarea la biserica si apoi condusul pe ultimul drum catre cimitir reprezinta o alta cheltuiala. Numai descarcarea/incarcarea sicriului si a crucii de la auto la parter costa in jur de 40 lei. Daca defunctul locuia la etaj, pretul se dubleaza. Pe de alta parte, unele firme de pompe funebre inchiriaza dricul pentru intreaga zi, altele taxeaza in regim de taxi, adica un tarif pentru stationare la biserica si altul pentru fiecare kilometru parcurs. Totodata, pretul creste si in functie de tipul de masina inchiriata. Si „accesoriile” sunt necesare unei inhumari decente. Astfel, rudele decedatului trebuie sa cumpere lumanari, batiste, prosoape, coroane, pentru alte cateva sute de lei.
Inmormantarea, salariul pe jumatate de an!
Tragem linie si socotim. Constatarea decesului si actele necesare, imbalsamarea, spalatul si cosmetica mortului, locul la cimitir si taxele de intretinere, sicriul, crucea, transportul, lumanarile, colacii, preotii si groparii, pentru o inmormantare de bun simt, depasesc 5.000 de lei! Ajutorul de inmormantare abia acopera un sfert din toate cheltuielile, mai mult sau mai putin oficiale. Daca nu exista bani pusI la ciorap, un roman de rand, care castiga 800 lei pe luna, da chiar salariul pe jumatate de an pentru a-i oferi mortului un ultim drum decent.
