Intrând pe pagina de Facebook a ziarului Gandul poţi sa le transmiţi şi prietenilor tăi rugămintea EVEI. Împreună putem încerca să o ajutăm să trăiască.
„Mă numesc Eva Maria şi am 4 ani. Sunt o fetiţă blondă cu ochii ca murele şi sunt foarte veselă. Primele trei aniversări le-am trăit împreună cu cei care mă iubesc: mama, tata, Radu – fratele meu, şi cu bunicii. Pe 27 ianuarie, am împlinit 4 ani, dar cei care sunt acum cu mine sunt oameni necunoscuţi. Sunt îmbrăcaţi în halate albe şi vorbesc despre mine cu nişte cuvinte pe care nu le înţeleg. Lângă mine sunt şi mama, şi tata. Mă privesc cu dragoste, mă răsfaţă, parcă mai mult ca de obicei, dar şi ei vorbesc despre ceva ce nu înţeleg – spun că sunt grav bolnavă. Leucemie acută limfoblastică tip L1 – acesta este diagnosticul meu” , aşa începe povestea Evei, spusă pe site-ul în care părinţii ei cer ajutor pentru ca fiica lor să poată să trăiască.
Părinţii ei, Alexandra şi Cezar Grigorescu, au aflat, în urmă cu două săptămâni, că micuţa lor Eva Maria are leucemie. Viaţa tinerei familii s-a schimbat total.
Au dus-o la unul dintre cele mai bune spitale din ţară, la Institutul Clinic Fundeni. Au cerut ajutor tuturor prietenilor pe care îi au. Au deschis conturi în bancă şi i-au făcut un site, prin intermediul căruia speră să strângă 60.000 de euro. Acesta este costul terapiei în UE, le-au spus medicii, unde rata de succes în tratarea cancerelor de sânge la copii este de 80%, faţă de puţin peste 50% în România.
Coşmarul lor a început când au dus-o pe Eva Maria la doctor, pentru că era puţin cam palidă. I-au făcut o hemogramă banală, la un laborator obişnuit, iar rezultatul i-a cutremurat. Fiica lor era suspectă de leucemie. A doua zi, dimineaţa, erau deja la Fundeni, unde le-a fost confirmat diagnosticul. Eva Maria e bolnavă de leucemie acută limfoblastică tip L1.
A început tratamentele chinuitoare, care să-i stabilizeze parametrii sângelui grav afectaţi de apariţia bolii şi care să o pregătească pentru chimioterapie.
O zi din viaţa Evei. Ziua ei de naştere
Este acum într-o rezervă de la etajul 7 al secţiei de Oncopediatrie de la Fundeni, unde cei mici ajung cu ultima speranţă de viaţă. Nu ştie de ce boală suferă, poate că nici nu ar înţelege.
Se sperie ori de câte ori aude uşa deschizându-se, pentru că înseamnă că cineva vine să îi facă o nouă injecţie, un alt set de analize.
Vineri a fost ziua ei de naştere, a împlinit patru ani, şi a fost ceva mai bine: ca să îi facă un cadou, asistenta nu a mai înţepat-o în deget pentru hemoleucogramă, ci s-a străduit să îi ia câteva picături de sânge din branulă.
Părinţii şi gaşca de copii care au venit să-i schimbe ziua
Mama Evei, Alexandra Grigorescu, este învăţătoare la şcoala „Jose Marti” din Bucureşti. Câţiva dintre elevii ei, tovarăşi buni de joacă ai fetiţei, au venit să-i ureze „La mulţi ani!” şi s-au strâns în faţa secţiei în care este internată Eva Maria. Râd şi se joacă, iar înainte să fie duşi la camera ei se strâng în cerc şi îşi unesc capetele pentru a pune la cale un mare secret. „Ce şuşotiţi voi acolo?”, vor să ştie adulţii, iar copiii îşi trădează cu greu taina. „E un secret, am vorbit să ne rugăm pentru Eva Maria”, spune în şoaptă o fetiţă.
Citeşte mai multe despre Eva Maria şi cum o poţi ajuta pe www.gandul.info
