Cornul si laptele, nu pentru elevi, ci pentru animale!
Programul „Cornul si laptele” nu si-a atins tinta, potrivit unei analize finantate de guvern si realizata la sfarsitul lui 2009 de Fundatia pentru Recuperare, Integrare si Promovare Sociala, in Bucuresti, Constanta, Bacau, Iasi si Brasov. S-a constatat ca elevii dau aceste produse alimentare animalelor sau joaca fotbal cu cornurile! IN acelasi timp, tot mai multi profesori se simt frustrasi ca impart mancare elevilor!
Programul „Cornul si laptele” a fost introdus in scoli incepand cu 2002, media beneficiarilor fiind de peste doua milioane de copii anual. Ceea ce se dorea a fi una dintre cele mai bune intentii de a stimula elevii a ajuns sa cada in derizoriu. Cauzele sunt multiple si ele tin, in primul rand de cei care furnizeaza aceste alimente, apoi de cei care le distribuie, si nu in ultimul rand, de cadrele didactice care au inceput sa se simja ofensati ca au ajuns s-o faca pe distribuitorii de alimente, de parca ar fi…chelneri! In special elevii din mediul rural sunt primii care refuza sa consume aceste alimente, preferand sa hraneasca animalele cu laptele sau cornul eferite de Guvern, adesea stricate sau vechi. La oras, in pauze, elevii se bat sau joaca fotbal cu cornurile! In acest timp, profesorii se simt frustrati ca, in pofida pregatirii profesionale, au ajuns sa imparta alimente.
Concluzii triste
Toatea aceste constatari se regasesc intr-o analiza privind impactul si eficienta programului „Cornul si laptele”, studiu finantat de Guvern si realizat de Fundatia pentru Recuperare, Integrare si Promovare Sociala, la sfarsitul lui 2009, in Bucuresti, Constanta, Bacau, Iasi si Brasov.
Studiul scoate in evidenta faptul ca produsele sunt consumate intr-o masura mai mare la tara, unde cornul si laptele reprezinta o sursa importanta de hrana pentru familiile elevilor, in special in cazul copiilor de etnie roma care vin la scoala doar pentru ca sunt motivati de aceasta gustare. Potrivit studiului, cadrele didactice, printre care si cele din Bacau, au dat raspunsuri de genul „Am copii care incep cursurile la ora 12, iar cornul si laptele inseamna prima lor masa”, „Dupa cum mananca unii, imi dau seama ca nici nu prea au ce manca acasa”, „Cei care au si frati mai mici, care nu sunt la scoala, iau laptele ca sa-l duca acasa”, care denota starea de fapt a familiilor din mediul rural. Chiar si in aceste conditii, multi dintre elevi refuza sa manance produsele oferite, din cauza calitatii slabe a acestora. Majoritatea celor intervievati au spus ca produsele din programul „Cornul si laptele” au o calitate variind de la „proasta” la „sub orice critica”. „Cornul, cand il rupi, se faramiteaza, ori asta nu e normal”, „E o coca, nici paine nu se poate numi”, „Intr-o zi, am primit laptele gata stricat, desi pe cutie termenul era in regula” au spus mai multi directori de scoala.
Buna pentru pasari sau caini!
La tara, mancarea n u se arunca, pentru ca este considerrat un pacat astfel de gest si, atunci, este data la pasari sau caini! Astfel de cazuri au fost constatate mai ales atunci cand laptele era inlocuit cu branza topita, in ciuda faptului ca nutritionistii nu recomanda copiilor acest din urma produs. „La clasele 5-8, in ultima parte a anului scolar, au venit foarte putine cantitati de lapte si s-a hotarat sa se dea la cei mici, iar branza topita s-a distribuit la 5-8 si nu au agreat-o, nu are un gust placut si nu va spun ce au facut cu ea. Multi isi iau acasa sa dea la pisici, nu mananca…”, spune un director de scoala, dupacum se mentioneaza in documentul citat.
Branza topita folosita drept…creta!
Se pare ca, totusi, in mediul rural, cornul si laptele sunt consumate in proportie de 90 la suta, fie si chiar hrana pentru animale, la oras procentul scade semnificativ, profesorii estimand chiar ca mai mult de jumatate dintre elevi nu consuma alimentele. „Programul ajuta in primul rand la tara, pentru ca, in oras, putini sunt cei care folosesc cornul si laptele de la scoala, (..) ca le e rusine… Nu ca sunt bogati… sunt mai emancipati sa zicem, nu se coboara…”, sunt de parere chiar elevii de la oras. Acestia se folosesc de corn si lapte pentru a se bate sau a juca fotbal cu ele, aruncandu-le de obicei la cos sau pe strada. „Din cornuri fac proiectile si cu branza topita scriu pe tabla”, „Cutioarele cu lapte pe post de pistoale cu lapte, batai cu cornuri, cornuri in ghivecele cu flori, cornuri in cosurile de gunoi, ambalaje in toata scoala, branza topita pe pereti…”, „La sfarsitul programului cosul clasei este plin; se stropesc cu lapte”, spun profesorii. „Eu, din ce am vazut in liceu la mine, foarte multi il dau inapoi… cei mici nu mananca… jucau fotbal cu el… sau il lasa pur si simplu in cutii”, recunosc si elevii.
S-au plictisit sa manance acelasi lucru in fiecare zi
Potrivit constatarilor facute in urnma studierii acestui fenomen, copiii aleg sa arunce cornul sau laptele si pentru ca s-au plictisit sa manance acelasi lucru in fiecare zi.
„Laptele este folosit ca sa se bata, pentru ca s-au plictisit”, „Nu mai consuma nici acasa lapte, asa de tare s-au plictisit”, sunt de parere parintii. Profesorii din scolile mari, cu foarte multi elevi, sunt nemultumiti si ei de program, pentru ca distribuirea produselor cade inclusiv in sarcina lor, solicitandu-le timp si efort suplimentar.
„Exista o anumita frustrare a profesorilor care spun ca ei «s-au pregatit sa fie profesori, nu sa imparta cornuri»”, affirma autorii studiului. Profesorii sunt nemultumiti si de faptul ca trebuie sa supravegheze igiena copiilor in scoli unde exista o singura chiuveta. In aceste cazuri, apar probleme in ceea ce priveste spalatul pe maini al copiilor, mai ales in mediul rural, cu situatii in care 200 de copii trebuie sa se spele la o singura chiuveta! Pentru combaterea risipei, profesorii propun sanctionarea celor care arunca alimentele, intocmirea de liste cu cei care nu doresc sa beneficieze de program si redistribuirea produselor catre cei nevoiasi. Autorii studiului spun ca exista scoli in care se practica deja un asemenea sistem in mod tacit, fara liste.
Si totusi…
Cu toate aceste deficiente, programul „Cornul si laptele” este considerat a fi perfectibil si necesar a fi perfectionat, acesta reprezintand un drept castigat de o categorie sociala, cea a copiilor. Din analiza realizata in cadrul evaluarii programului reiese, ca o concluzie generala, oportunitatea continuarii derularii acestui program, “in conditiile eficientizarii sale”.
Lasati in pace “Cornul si laptele”!
“Am vazut cum se incearca, prin diverse studii, sa se sugereze cat de “ineficient” este programul “Cornul si laptele”. Si cum, din cauza ca produsele oferite copiilor sunt tot mai proaste, acestia le arunca sau fac orice altceva decat sa le manance. Studiul este platit din bani publici si raspunde la o singura intrebare: ce fac copiii cu laptele si cornul, primite. Nu raspunde insa la o alta intrebare, mult mai logica: de ce fac asta? De ce au ajuns copiii ca, dupa mai multi ani de functionare eficienta a programului, sa nu mai vrea sa manance un corn si sa bea un pahar cu lapte?… Guvernul PSD, pe care l-am condus, a adoptat mai multe programe favorabile copiilor (“cornul si laptele”, dar si “bani de liceu”, “un calculator pentru fiecare”, “rechizite la inceputul scolii” sau “microbuze pentru scoli”) dar si favorabile familiilor (“indemnizatie pentru cresterea copilului”, “alocatii de sustinere pentru familiile cu copii”, “alocatii pentru familiile monoparentale”). Am plecat de la principiul ca, intr-o tara cu tendinte de imbatranire, copiii devin o preocupare pentru natiune, iar cel mai bun start in viata pentru copiii din familiile sarace, dezorganizate sau atinse de alte genuri de handicap social nu poate fi asigurat in afara unui serviciu public…Care este solutia? In niciun caz renuntarea la program. Europenii sustin un astfel de proiect. Sigur ca, in unele zone cu buget disponibil, exista solutii alternative mai bune: o masa calda, de exemplu. Dar, pentru majoritatea zonelor sarace, programul este singura sansa pentru niste copii loviti de saracie. Or, rolul statului este sa se asigure ca banii alocati pentru program se duc la firme care ofera produse de calitate, nu rebuturi. Nu voi fi de acord cu abandonarea acestui program, asa cum pare ca se pregateste sa faca actualul guvern. Pentru ca, daca am face asta, ar insemna ca, din cauza coruptiei, trebuie sa renuntam la toate serviciile publice… “(Adrian Nastase).
ar fi pacat sa se renunte la program,dar este adevarat ca firmele care participa la licitatii,dupa ce le castiga,isi bat joc de program.Poate trebuie regandit.Oricum,in mediul rural sarac , acest ajutor ramane benefic.