Guvernarea portocalie, la cererea FMI si la presiunile companiilor multinationale, a cedat si a pregatit un nou proiect de lege ce vizeaza legislatia muncii din Romania, act normativ ce va inclina balanta in favoarea angajatorilor. Astfel, salariatii ar putea opta pentru 10-12 ore de munca pe zi, iar concedierile se vor face mai usor, practic noul Cod al Muncii urmareste ingradirea drepturilor la lupta sindicala.
“Punem jos ciocanul si pixul si nu mai lucram. Sa munceasca ei!”.
Ministerul Muncii evalueaza de cateva saptamani mai multe propuneri de modificare a Codului Muncii venite din doua directii: de la patronate si de la inspectoratele teritoriale din subordine. Sugestiile au tendinta de a trage mai la dreapta o legislatie a muncii care acum favorizeaza angajatul, dar care nu permite ca piata muncii sa fie mai flexibila, asa cum suna cerinta FMI. Modificarile importante sunt cele referitoare la concedieri, fie ele colective sau individuale. La randul lor, patronatele cer simplificarea procedurilor, fiindca cele actuale sunt costisitoare si dureaza prea mult. In plus, spun reprezentantii patronatelor, conditiile in care firmele se pot dispensa de angajati fac aproape imposibil acest lucru si au dus la abuzuri ale salariatiilor asupra angajatorului Maria Grapini, presedinta Federatiei Patronale din Industria Usoara, sustine ca actualul Cod al Muncii ii impiedica pe patroni sa faca economii atunci cand lichideaza o afacere, astfel incat ei raman cu datorii dupa ce platesc toate compensatiile pentru salariati. “Procedurile greoaie afecteaza chiar economia si de asta statul ar trebui sa fie de partea angajatorilor”, a explicat Grapini. In cazul concedierii din motive care tin de salariat, indisciplina sau performante slabe, patronii se plang ca prevederile fac imposibila demonstrarea acestor lucruri in instanta si de aici numarul mare de procese pierdute in favoarea angajatului: aproximativ 90%. O firma a Mariei Grapini trebuie sa plateasca pentru sase persoane salariul pe doi ani, cat a durat pana acum procesul: “Peste 200.000 de lei, iar procesul n-a ajuns la recurs. Pentru niste lucratoare care aveau nevoie de noua minute pentru confectionarea unei piese de imbracaminte care apare in normativele mele cu trei minute timp de productie”, explica Maria Grapini. De cealalta parte, sindicalistii sustin ca este vorba de exploatare si de eficienta scazuta a muncii la un program de 12 ore pe zi, de exemplu. Ovidiu Jurca, vicepresedinte BNS, explica principiul european al celor trei opt: „Omul trebuie sa munceasca opt ore, sa se odihneasca altele opt si sa acorde familiei sau comunitatii celelalte opt ore din existenta sa cotidiana”. Daca Guvernul va introduce „opt-out”, avertizeaza Jurca, atunci „se va lasa cu sange. Punem jos ciocanul si pixul si nu mai lucram. Sa munceasca ei!”.
Pumn in gura sindicalistilor
Potrivit deputatului PSD Arad Ciprian Luca, noul Cod al Muncii urmareste ingradirea drepturilor la lupta sindicala. „Apreciez ca aceasta masura de a pune pumnul in gura celor care ar avea ceva de spus impotriva directivelor democrat-liberale demonstreaza lasitatea celor aflati acum la guvernare. De teama de a sta la discutii cu sindicatele si de a asculta alte puncte de vedere, Guvernul Boc adopta aceasta masura de protectie; pentru ca tot despre o protectie e vorba, doar ca protejatii nu sunt oamenii muncii, ci grupul de interese al portocaliilor”, afirma Ciprian Luca. Mai mult, parlamentarul PSD considera ca prevederile viitorului Cod al Muncii vor conduce la o inflexibilizare a pietei muncii, la o crestere a fiscalitatii si a fenomenului muncii la negru. La randul lor, sindicalistii sunt de parere ca noile prevederi ale Codului Muncii vor crea haos, tensiuni locale si frauda fiscala. Liderii Confederatiei Cartel Alfa au aratat, ieri, care sunt principalele propuneri de modificare pe care sindicalistii le resping.
Drepturi doar pentru angajatori
Sindicalistii nu sunt de acord cu instituirea dreptului angajatorului de a stabili unilateral obiective de performanta individuala pentru salariati si criterii de evaluare, aratand ca instituirea acestui drept, fara a se preciza un sistem de limitare rezonabila a obiectivelor de performanta ce pot fi stabilite, deschide calea catre abuzuri. „Angajatorii vor putea stabili obiectivele in asa fel incat salariatii nu vor putea realiza niciodata salariul negociat si vor putea fi concediati cu usurinta pentru necorespundere profesionala, daca nu indeplinesc obiectivele de performanta”, a declarat liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu. Alte prevederi respinse de sindicalisti se refera la acordarea dreptului angajatorului – sub pretextul reducerii temporare a activitatii pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare pe perioade care depasesc 30 de zile lucratoare – de a reduce unilateral programul de lucru al salariatilor de la cinci la patru zile pe saptamana, cu reducerea corespunzatoare a salariului, precum si de a trimite salariatii in concediu fara plata pe o perioada de 15 zile lucratoare consecutive pe an. „Angajatorul va putea invoca motivul ca si-a redus temporar activitatea, pentru a-si micsora costurile cu salariile, fara a mai fi obligat sa plateasca salariatilor 75% din salariul de baza. In acest fel, costurile sau o parte substantiala din costurile oricarei conjuncturi economice nefavorabile sunt transferate exclusiv pe seama salariatilor”, a spus Bogdan Hossu.
Sindicalistii se pregatesc de greva
O alta propunere pe care sindicatele nu o agreeaza se refera la concedierile colective si la criteriile sociale convenite prin contractele colective de munca pentru departajarea salariatilor, excluzandu-se cu desavarsire posibilitatea stabilirii prin negocieri colective a unui mix de criterii sau ignorarea obiectivelor de performanta in cazul unor categorii protejate sau vulnerabile de salariati. „In cazul concedierilor, primii concediati vor fi salariatii incomozi, sub pretextul ca nu au realizat „obiectivele de performanta individuala”. Deoarece criteriile de evaluare a acestor performante sunt stabilite unilateral de catre angajator, in fapt, angajatorul va concedia pe oricine va dori, fara ca salariatii sa mai poata fi aparati. Dupa concediere, chiar de a doua zi, patronul poate angaja alte persoane pe locurile de munca ale celor concediati, fara a mai suporta vreo consecinta”, precizeaza liderul Cartel Alfa. Sindicalistii au anuntat ca, incepand de luni, 26 februarie, vor demara actiuni de protest in intreaga tara.
- Daca pana acum in Romania predominau contractele pe perioada nedeterminata, Ministerul Muncii vrea sa alinieze tara noastra la Europa, astfel incat contractele pe perioada determinata sa constituie regula, prin scoaterea de la art. 80 a expresiei: ,,prin derogare de la regula”.
- Potrivit documentelor ministerului, ,,partenerii sociali europeni au recunoscut ca acest tip de contracte sunt forma cea mai comuna de relatii de munca si ca raspund nevoii angajatilor si angajatorilor”.
- Intervalul de proba sa fie extins, deoarece ,,angajatorii pretind ca perioada este prea scurta pentru a evalua salariatii”. Intr-una dintre variante este vorba chiar de pana la 120 de zile. Acum, un contract pe o luna poate fi reinnoit de doua ori. Dupa aceea patronul e obligat sa angajeze lucratorul sau sa renunte la serviciile lui.
- In cazul restructurarii unui post se scoate obligativitatea angajatorului de a-i gasi salariatului un alt loc in firma.
- Dispare comisia disciplinara in situatia concedierilor din cauza unor abateri. „Din activitatea curenta rezulta faptul ca cercetarea disciplinara se prelungeste nejustificat pe perioada foarte lunga, chiar ani”, explica cei din minister.
- Este suprimata procedura cercetarii prealabile si a evaluarii, in caz de necorespundere profesionala.
- In cazul concedierilor colective, perioada in care firma nu are voie sa angajeze pe posturile taiate s-ar putea reduce de la noua la trei luni, deoarece „termenul de noua luni este excesiv in raport cu dinamica actuala si viitoare”.
- Se va schimba si modul de comunicare a deciziei de concediere, „pentru a limita abuzurile din partea salariatilor”, care obisnuiesc sa refuze semnarea deciziei.
- Fractionarea concediului de odihna, pentru a nu mai exista minimum 15 zile lucratoare luate consecutiv.
- Amenzile pentru munca la negru s-ar putea sa scada, fiindca practica le-a aratat celor de la ITM-uri ca instantele considera excesive amenzile si in locul lor dau avertismente
Gabriel Vlase, deputat: “Era firesc sa se iste atatea discutii, pentru ca vorbim despre un document legislativ important pentru toata lumea. De aceea consider ca era nevoie de o comunicare si colaborare mult mai activa intre Guvern, patronate, sindicate si clasa politica. PSD se opune modificarii in actuala forma a Codului Muncii, fiindca aceste modificari nu sunt dorite de nimeni, in afara de Boc. Iar daca Guvernul isi asuma raspunderea pe asa ceva, depunem motiune de cenzura. Motiunea va fi a USL, si avem de partea noastra sindicatele. Fiecare parlamentar va trebui sa justifice in colegiul sau daca este de acord sau nu cu absurditatile propuse de Boc. USL are foarte multe solutii pentru crearea de noi locuri de munca. Nu prin modificarea Codului Muncii, ci prin stimularea economiei.”
Catalin Mardare, senator: “Ne opunem desfiintarii contractului colectiv de munca. Guvernul minte cand spune ca nu va modifica prevederile privind contractual colectiv. O va face, prin legea speciala, imediat ce va trece legea cadru – Codul Muncii. Ne opunem de asemenea cresterii programului de munca la peste 8 ore pe zi si la 6 zile pe saptamana si introducerii de sanctiuni pentru cei care fac greva, precum si prelungirii perioadei de proba pentru salariati. USL sustine munca si ii protejeaza pe cei ce muncesc. Nu exista suficiente locuri de munca nu din cauza Codului Muncii, ci din cauza masurilor guvernului Boc! Problemele cu locurile de munca nu sunt produse de Codul Muncii, ci de costul prea mare al muncii – impozitele prea mari puse pe munca, de exemplu. “
