Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului anunţă că se va conforma cerinÅ£elor Comisiei Europene cu privire la „acÅ£iunea de aur” deÅ£inută la Petrom, precizând că în contractul de privatizare nu este prevăzută explicit „acÅ£iunea de aur”, ci clauze care pot fi interpretate în acest sens.
AVAS arată, într-un comunicat remis miercuri, că există anumite clauze în contractul de privatizare Petrom „ce pot fi interpretate ca restricÅ£ionări în activitatea noului proprietar ÅŸi care pot fi asimilate unei acÅ£iuni de aur”, dar că acestea nu întrunesc condiÅ£iile unei „acÅ£iuni de aur” pentru statul român ÅŸi nu ar trebui considerate ca restricÅ£ionând libera circulaÅ£ie a capitalului sau libertatea de stabilire.
Cu toate acestea, AVAS precizează că, în funcÅ£ie de aspectele semnalate de notificarea pe care o va trimite Comisia Europeană, „va lua măsurile ce se impun pentru a fi în concordanţă cu prevederile legislaÅ£iei europene”.
Referitor la restricţiile din contractul de privatizare, AVAS arată că acestea sunt valabile patru ani de la finalizarea tranzacţiei, respectiv până în 2009 şi prevăd interzicerea vânzării sau înstrăinării în alt mod a acţiunilor deţinute de OMV la Petrom fără acordul prealabil al statului, obligarea OMV de a păstra identitatea şi statutul juridic ale Petrom, precum şi calitatea acesteia de societate integrată în domeniul petrolului şi gazelor naturale (care include şi obligaţia de a nu înstrăina anumite active esenţiale).
AVAS precizează că restricÅ£iile sunt limitate la perioada în care investitorul s-a angajat să îndeplinească anumite obligaÅ£ii post-privatizare, iar obligaÅ£ia OMV de a obÅ£ine acordul statului pentru vânzarea se justifică prin calitatea de investitor strategic. „ÃŽn afara acestui caz, acÅ£iunile societăţii pot fi vândute ÅŸi achiziÅ£ionate de orice investitor”, arată AVAS.
De asemenea, AVAS susţine că guvernul nu are nici un drept special de veto. Potrivit actului constitutiv, subliniază AVAS, este necesară o majoritate de 75% din drepturile de vot pentru anumite decizii importante, iar Guvernul le poate influenţa numai dacă deţine mai mult de 25% din acţiunile societăţii.
AVAS mai deţine, în prezent, 40,7% din acţiunile Petrom, dar face precizarea că 10% se vor duce la Fondul Proprietatea, iar până la 8% la salariaţi. Astfel, concluzionează autoritatea, rezultă că statul deţine puţin peste 22% din acţiuni, deci sub cota de 25% prin care poate influenţa deciziile în societate.
Petrom a fost privatizată în anul 2004, când grupul austriac OMV a preluat 51% din pachetul de acţiuni al companiei.
Comisia Europeană a decis, miercuri, să declanÅŸeze procedura de infringement împotriva României în legătură cu „acÅ£iunea de aur” deÅ£inută de statul român la compania Petrom, după privatizare. ÃŽn consecinţă, CE ar putea obliga statul român să renunÅ£e la unele drepturi pe care le-a păstrat la Petrom prin contractul de privatizare, cum ar fi dreptul de a împiedica vânzarea companiei sau schimbarea obiectului de activitate mai devreme de 2009.
Potrivit procedurii de infringement, Guvernul de la Bucureşti va primi o scrisoare de notificare oficială (letter of formal notice. Autorităţile de la Bucureşti au la dispoziţie două luni de zile să modifice prevederile contractuale respective, iar dacă ele vor fi în acord cu aquis-ul comunitar, procedura de infringement este oprită.
Dacă după această perioadă de timp prevederile contractuale nu vor fi modificate, Comisia trimite un alt document – reasoned opinion (argumentaÅ£ie) – în care explică de ce prevederea respectivă este în contradicÅ£ie cu cele stipulate la nivel comunitar ÅŸi ce anume ÅŸi cum trebuie schimbat. Autorităţile de la BucureÅŸti au la dispoziÅ£ie alte două luni pentru a se conforma cerinÅ£elor europene.
În cazul în care autorităţile române ar refuza modificarea contractului, Comisia Europeană ar putea da în judecată statul român. După o decizie a Curţii Europene de Justiţie şi în cazul unui verdict nefavorabil României, statul român ar trebui să schimbe acest contract de privatizare. Dacă refuză şi de această dată, Comisia poate face apel şi, în urma deciziei Curţii Europene de Justiţie, Bucureştiul ar trebui nu numai să schimbe acest contract de privatizare, contrar reglementărilor europene, ci şi să suporte penalităţi financiare substanţiale.
