„Accesul posibil al Romaniei si Bulgariei la zona Schengen (…) risca sa creasca presiunea asupra frontierei greco-turce, iar coasta bulgara la Marea Neagra risca sa devina o tinta a imigratiei ilegale”, a apreciat Jean-Dominique Nollet, comandantul Unitatii de Analize din cadrul Europol, intr-o conferinta de presa pe tema extinderii Schengen.
Pe viitor, gruparile infractionale albanofone, turce si provenind din fosta Uniune Sovietica „ar putea exploata aderarea Bulgariei si Romaniei la Schengen, dar si eliminarea obligativitatii vizelor pentru tari din Balcanii Occidentali”. Viitoarea eliminare a obligativitatii vizelor Schengen, luata in considerare pentru cetatenii Ucrainei si Republici Moldova, risca, de asemenea, sa faciliteze activitatile infractionale, potrivit lui Nollet. Dintre toate centrele de activitate infractionala organizata din Europa, tocmai regiunea Balcanilor a cunoscut „cea mai mare expansiune in ultimii ani”, in materie de trafic de droguri, contrabanda si trafic cu finte umane, potrivit unui raport recent al Europol. Aderarea Bulgariei si Romaniei la Schengen „nu trebuie sa sperie pe nimeni”, a subliniat reprezentantul Europol, insistand, totodata, asupra necesitatii de a se lua „masuri adecvate” dinainte. .Intrarea eventuala a Sofiei si Bucurestiului in Schengen trebuie sa permita libera circulatie a persoanelor, intre Balcani si marea majoritate a tarilor europene. Anumite state, intre care Olanda, Franta si Germania, si-au exprimat, insa, rezervele, iar o aderare rapida a celor doua tari pare compromisa. Pentru integrarea oricarui membru nou este necesara unanimitatea tuturor celor 26 de membri ai spatiului Schengen.
Dus rece pentru Romania si Bulgaria
Guvernul olandez a temperat de curand sperantele unei integrari rapide a Romaniei si Bulgariei in Schengen, cerand o perioada de proba de cel putin un an pentru a se asigura de capacitatea lor de a controla frontierele acestui spatiu. „Este inca prea devreme pentru a lua o decizie privind aderarea celor doua tari, si va dura fara indoiala o perioada, inainte ca noi sa fim in masura sa facem acest lucru”, a avertizat ministrul Imigratiei Gerd Leers, la o zi de la un vot al Parlamentului European in favoarea aderarii rapide a Bucurestiului si Sofiei, membre UE din 2007. Decizia de integrare a oricarui membru nou in spatiul Schengen necesita unanimitate. Trei tari din cadrul UE, Marea Britanie, Irlanda si Ciprul, nu se afla in acest spatiu, la care au aderat in schimb Elvetia, Norvegia, Islanda si Lichtenstein, care nu sunt membre ale Uniunii Europene. Leers a explicat pozitia Guvernului sau omologilor sai europeni in cursul unei reuniuni la Luxemburg.
Rezervele Olandei, impartasite de Franta, Germania, Suedia, Finlanda si Danemarca
Ele se refera la capacitatea celor doua candidate de a lupta impotriva coruptiei care submineaza, in opinia lor, aptitudinea acestora de a combate crima organizata si de a asigura un control real la frontiere impotriva imigratiei ilegale si traficantilor. „Germania vrea sa se asigure ca situatia in cele doua tari se normalizeaza si se amelioreaza, mai ales in ceea ce priveste coruptia, securitatea juridica si statul de drept”, a declarat ministrul german Hans Peter Friedrich. „Se va constata ca nu exista unanimitate pentru a accepta aderarea Romaniei si Bulgariei. Vom vedea daca este posibil putin mai tarziu”, a recunoscut la randul sau ministrul belgian, Melchior Wathelet. Romania si Bulgaria sufera de o lipsa de incredere din partea partenerilor lor, dintre care multi apreciaza ca au intrat prea devreme in UE deoarece nu erau suficient pregatite. „Cerem noilor tari sa controleze efectiv frontierele comune”, a explicat ministrul olandez. Guvernele tarilor din spatiul Schengen asteapta un raport pe care Comisia Europeana trebuie sa il publice in iulie 2011 in privinta situatiei reformelor in cele doua tari in materie de justitie si combatere a coruptiei. „Vom analiza cu atentie acest raport”, a declarat Leers inainte de a sublinia ca decizia Guvernului sau va dura „o anumita perioada de timp”. Ministrii francez si german de Interne Claude Guéant si Hans-Peter Friedrich au convenit „sa astepte publicarea acestui raport inainte de a lua o decizie”, a declarat delegatia germana. „Guvernele UE nu vor s mai ia drept bune angajamentele candidatilor”, a comentat un oficial din cadrul Comisiei. Franta a cerut, de asemenea, amplasarea unui „dispozitiv de supraveghere” pentru integrarea Croatiei la UE, pentru a se asigura ca aceasta tara va continua sa indeplineasca criteriile de aderare dupa incheierea negocierilor. Un mecanism similar este cerut pentru integrarea Bulgariei si Romaniei in Schengen.
Raportul CE din iulie va arata daca Romania si Bulgaria pot adera la Schengen in 2011
Raportul CE din iulie va arata daca Romania si Bulgaria pot adera la Schengen in 2011. „Sper ca raportul va avea concluzii favorabile pentru Sofia si Bucuresti. Posibilitatea aderarii la Schengen ramane deschisa pentru bulgari si romani si sper ca nu va trebui sa asteptam pana in 2012 pentru a se intampla acest lucru”, a subliniat Lang intr-un interviu acordat Deutsche Welle. Ambasadorul Ungariei a reamintit ca in cadrul Consiliului UE al ministrilor Justitiei si Afacerilor Interne a fost confirmata pregatirea tehnica a celor doua tari pentru aderarea la Schengen, considerand ca este un rezultat fantastic nu doar pentru Romania si Bulgaria, ci si pentru presedintia semestriala detinuta de Ungaria. „De aceea sunt foarte optimist ca membrii Consiliului vor reanaliza in septembrie problema aderarii Bulgariei si Romaniei la Schengen”, adauga Lang.Un oficial Europol a declarat ca extinderea frontierei spatiului Schengen prin aderarea la termen a Bulgariei si Romaniei este susceptibila sa incurajeze imigratia ilegala pe la frontiera greco-turca.
