Nu avem autostrazi insa detinem alte recorduri. Romania este campioana in Europa Centrala si de Est la scumpirea lucrarilor de infrastructura rutiera, cu o majorare de 3,9 ori a preturilor in mai putin de zece ani.
Lucrarile de construire a infrastructurii rutiere din Romania au suferit in perioada 2000 – 2009 in Romania cea mai mare crestere de preturi din Europa Centrala si de Est (ECE). Totodata, Romania detine un alt record nedorit. Este tara in care lucrarile de sosele, castigate la licitatie tocmai pentru ca firma castigatoare solicitase pretul cel mai mic, se scumpesc cel mai mult dupa semnarea contractului. Aspectele apar intr-o analiza numita „Jaspers” efectuata la solicitarea Comisiei Europene si a Bancii Europene de Investitii asupra unor proiecte derulate in noua tari din Europa Centrala si de Est. Fiind un raport care isi propune nu atat sa critice, cat sa ajute tarile in cauza sa isi amelioreze capacitatea de a construi ieftin
sosele, tonul raportului este mai degraba unul diplomatic, bland. Printre randuri autorii raportului vorbesc insa de slaba capacitate a Companiei de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR), de contractele ce isi maresc valoarea sau de proasta pregatire a proiectelor.
Proiecte scumpite si de patru ori
Specialistii au strans date in fiecare tara analizata privitoare la un cos de proiecte de infrastrcutura rutiera. A fost analizata evolutia preturilor acestora in diferite momente. Daca diferenta intre pretul initial estimativ al Ministerului Transporturilor si cel la care se semneaza contractul este rezonabila, ei bine, ea devine maxima intre momentul la care se atribuie prin licitatie contractul si cel la care proiectul in cauza este definitivat. Cu alte cuvinte, constructorii cer initial preturi mici , Compania de Autostrazi ii crede pe cuvant iar apoi ei, cu acceptul companiei, umfla bine preturile pana cand obtin profituri frumusele. „Urmarind diferentele de pret dintre momentul la care proiectul a fost licitat pana cand acesta este incheiat exista riscuri crescute in Romania ca diferentele sa fie majore, 63 la suta dintre proiectele analizate fata de 48 la suta in alte tari”, spune Jaspers. Mai mult, costul unuia dintre proiectele analizate de consultantii europeni a crescut de nu mai putin de patru ori fata de estimarile initiale. In plus, Romania are cele mai mari preturi pentru lucrari de reabilitare medie a drumurilor din zona. CNADNR se bazeaza la estimarea costurilor foarte mult pe expertiza consultantilor externi, compania neavand specialisti bine pregatiti in domeniul costurilor, concluzioneaza consultantii europeni.
Imagine proasta in ochii marilor constructori
Marii constructori europeni se tin deoparte de Romania, fapt care are drept consecinta absenta unei concurente puternice si mentinerea ridicata a preturilor la lucrarile de sosele, afirma raportul. La majoritatea licitatiilor de infrastructura se prezinta aproximativ 14 firme
in principal din Romania, Grecia, Turcia, Italia sau Germania. La majoritatea proiectelor noi participa firmele straine. Constructorii autohtoni fie sunt activi in zona reabilitarii drumurilor existente, fie in calitate de subcontractori ai firmelor straine. Firmele romanesti prefera sa liciteze singure la lucrari, mai putin in situatia in care sunt obligate sa se asocieze pentru a indeplini cerintele de calificare. Asocierile dintre companiile straine si cele autohtone sunt rare, iar companiile autohtone infiintate inainte de 1990 au dispaut. Mai multe firme elene s-au retras din Romania ca urmare a dificultatilor economice din tara de origine si alte cateva firme italiene au plecat drept consecinta a disputelor avute cu CNADNR. „Este o lipsa a competitiei care duce la preturi mari de constructie. Data fiind marimea pietei romanesti si marimea unor proiecte ar fi trebuit sa existe mult mai multi contractori strani si nume importante de firme”, afirma Jaspers. Firmele mari se abtin sa intre din cauza perceptiei ca exista in continuare coruptie, scena politica e instabila iar legislatia se schimba rapid, affirma consultantii europeni.
Birocratia oficialitatilor
Piata locala a constructiilor nu este foarte flexibila, afirma autorii raportului. Acestia dau exemplu documentatiile de licitatie scrise doar in limba romana. Poate dura si doi ani obtinerea autorizatiei pentru o balastiera iar cele doua-trei rafinarii intra in revizii primavara, adica tocmai cand incepe sezonul lucrarilor de drumuri. „Sunt prea multi contractori care concureaza pe prea putine bunuri”, afirma Jaspers. Mai toti ministrii Transporturilor din ultimii ani
nu numai ca nu au incurajat firmele mari straine de constructii sa vina in Romania, ci, dimpotriva, au lansat atacuri publice impotriva acestora. Fostul ministru Radu Berceanu a mentionat in mai multe randuri ca firmele straine vin in Romania doar cu un laptop iar apoi subcontracteaza lucrarile companiilor autohtone. Mai recent, ministrul Anca Boagiu a amenintat constant cu trimiterea constructorilor straini la aeroport spre tarile de bastina, fiind foarte rezervata in a vorbi despre esecurile constructorilor romani si majoaarile de preturi cordate acestora.
Lipsa de pregatire a guvernantilor
O alta problema este lipsa de pregatire a angajatilor Companiei de Autostrazi , arata raportul Jaspers. Exista o importanta lipsa de expertiza guvernamentala in domeniul proiectelor ceea ce duce la probleme cu estimarea costurilor, ingineria proiectelor orientata spre costuri mici si cu managementul riscurilor in proiecte.
