Din momentul morţii Patriarhului, funcţia este vacantă timp de 41 de zile, până la organizarea de alegeri. Până la alegerea viitorului Patriarh, se instituie locotenenţa patriarhală (n.r.interimatul), pentru acest lucru fiind desemnat ÎPS Daniel.
Candidaţii sunt propuşi de către Sinod din rândul mitropoliţilor, arhiepiscopilor, a episcopilor şi a episcopilor vicari în funcţiune, care s-au impus în constiinţa Bisericii şi a societăţii prin viaţa curată şi prin rezultatele activităţii lor.
Viitorul Patriarh este ales în mod democratic de către Colegiul Electoral Bisericesc, format din membrii Sfântului Sinod, membrii Adunării Naţionale Bisericeşti, ministrul apărării, dar şi câte un decan de facultate şi un director de seminar din fiecare mitropolie, desemnaţi de mitropolit.
Colegiul Electoral Bisericesc este alcătuit din circa 180 de membri, dintre care 70 sunt laici, personalităţi ai vieţii politice, culturale, etc, implicaţi religios. Este declarat câştigător candidatul care întruneşte două treimi din voturi.
