Tribunalul Bucureşti a emis mandate de arestare, vineri dimineaţa, pe numele a 20 de persoane implicate în furturi de maşini şi înmatriculări frauduloase, 18 dintre ele fiind încarcerate deja, în timp ce alte două sunt căutate de autorităţi. Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a formulat propunere de arestare preventivă faţă de 20 de inculpaţi (18 reţinuţi şi doi în lipsă) dintre care trei angajaţi ai Registrului Auto Român (RAR), un jandarm şi un agent de poliţie.
Parchetul Capitalei a cerut arestarea lui Constantin Cornel Niculoiu, Alexandru Patrik Rada, Ion Hristache, Adrian Vasile Păun, Aurel Marian Petre, Bogdan Treveleanu, Valentin Costin Petculescu, Cristian Hurmuzache, Adrian Vlăsceanu, Florin Cojocaru, Gabriel Marculescu, Ion Bărzăianu, Valentin Petcu, Marian Popa, Ionuţ Birjaru, Grafi Ion, Daniel Zardova, Ştefan Ciobănescu, Mădălin Florentin Tănase şi a lui Manuel Brunati. În perioada 2009-2011 acestia au introdus în mod fraudulos pe teritoriul României 15 autoturisme (marca Audi, Mazda, BMW, Chrysler, Citroen, Opel, Volkswagen, Skoda, Mercedes Benz, Alfa Romeo, Nissan, Mitsubishi şi Dacia) sustrase sau închiriate din străinătate, fără intenţia de a fi restituite. Ca mod de operare autoturismele erau închiriate din străinătate de la societăţi de profil şi introduse în ţară anterior expirării perioadei de închiriere iar pe teritoriul României acestora le erau falsificate documentele de provenienţă, în vederea înmatriculării ulterioare. După falsificarea documentelor de provenienţă, cu complicitatea unor funcţionari din cadrul RAR şi SRPCIV, autoturismele erau înscrise în circulaţie, după care erau valorificate prin intermediari. „S-a mai stabilit că un alt mod de operare a învinuiţilor consta în identificarea de autoturisme înmatriculate legal pe teritoriul României, similare ca model, marcă şi an de fabricaţie celor de provenienţă ilicită, în vederea falsificării ulterioare a documentelor de identificare ale autoturismelor aduse în ţară în mod nelegal. În acest sens, învinuiţii beneficiau de sprijinul unor poliţişti sau alţi funcţionari care le efectuau verificări în evidenţele oficiale şi le comunicau datele privind situaţia juridică a unor autoturisme”, explică Parchetul, într-un comunicat remis agenţiei MEDIAFAX. Cu datele astfel obţinute, învinuiţii „fabricau” documente pentru autoturismele sustrase, singura posibilitate de descoperire a falsului fiind verificarea seriei de şasiu a autoturismului, verificare care se face doar în cazul înstrăinării autoturismului sau în ipoteza expirării inspecţiei tehnice periodice. Scopul acuzaţilor era ca, în final, autoturismele să fie vândute unor cumpărători de bună credinţă în vederea realizării în acest mod a unor foloase materiale injuste. Prejudiciul cauzat de învinuiţi prin activitatea infracţională desfăşurată în cauză (15 autoturisme) depăşeşte până la acest moment suma de 200.000 de euro.
