Executarea cuplului Ceauşescu, în decembrie 1989, rămâne, potrivit portalului francez rue 89.com, una dintre cele mai controversate probleme ale istoriei. Elena şi Nicolae Ceuaşescu au fost judecaţi într-o cazarmă, la trei zile după ce au fost arestaţi, iar decizia executării lor s-a luat foarte repede. Este amintit şi faptul că cei doi dictatori români au fost exumaţi, pentru a fi stabilită identitatea corpurilor.
Imaginea fostului preşedinte egiptean în sala de judacată va rămâne întipărită în memoria omeniriii mulţi ani de acum înainte. În urmă cu doar opt luni, bătrânelul neputincios, aşezat pe o targă, cu perfuzii, închis într-o cuşcă, era unul dintre cei mai puternici oameni ai planetei.Hosni Mubrak riscă pedeapsa capitală, iar următorul termen al procesului său a fosr stabilit pe 15 august. toată lumea se întreabă dacă va mai rezista. Portalul rue89.com a trecut în revistă modul în care au fost judecaţi cei mai mari dictatori ai lumii. Unii dintre ei au murit înainte de proces, unii au fost judecaţi de către ţările lor şi au fost, fie executaţi, fie graţiaţi, iar alţii au fost judecaţi de către Tribunalul Penal Internaţional. Fostul preşedinte iugoslav Slobodan Miloşevici şi fostul dictator chilian Augusto Pinochet nu au putut fi judecaţi. Miloşevici a murit în celula sa de la Haga, în martie 2006. Pinochet a murit la 91 de ani, în decembrie 2006, în urma unui infarct. Cu câteva luni înainte, pe numele său fusese deschis un proces pentru încălcarea drepturilor omului în timpul regimului său şi pentru fraudă fiscală. Executarea cuplului Ceauşescu, în decembrie 1989, rămâne, potrivit portalului francez, una dintre cele mai controversate probleme ale istoriei. Elena şi Nicolae Ceuaşescu au fost judecaţi într-o cazarmă, la trei zile după ce au fost arestaţi, iar decizia executării lor s-a luat foarte repede. Este amintit şi faptul că cei doi dictatori români au fost exumaţi, pentru a fi stabilită identitatea corpurilor. Şi spânzurarea lui Saddam Hussein, pe 30 decembrie 2006 este controversată. Pus sub acuzare în iulie 2004 pentru crime împotriva umanităţii şi crime de război, fostul dictator irakia a fost judecat de către un tribunal special pentru crimele „internaţioanle” comise în Irak între 1968 şi 2003. Instituţia, înfiinţată sub auspiciul prezenţei militare americane în ţară, a fost contestată de către Human Rights Watch. Printre dictatorii graţiaţi, istoria l-a înregistrat pe Jean-Bedel Bokassa, fost împărat al Republicii Centrafricane între 1965 şi 1979. Bokassa a fost condamnat la moarte în 1987, dar a fost graţiat şi eliberat în 1993. Fostul împărat a murit trei ani mai târziu. Fostul dictator din Mali, Moussa Traore a scăpat de două ori de moarte. Condamnat pentru crime sângeroase în 1993 şi pentru crime economice în 1999, Traore a fost eliberat după 11 ani de încarcerare, în 2002. În luna iunie s-a pus şi problema graţierii fostului preşedinte al Peru, Alberto Fujimori, în vârstă de 72 de ani. În aprilie 2009, fujimori a fost condamnat la 25 de anide închisoare pentru represiunea sângeroasă a gherilolr de extremă-dreaptă în 1991 şi 1992. Pe 7 iunie, fostul preşedinte alan Garcia, i-a cerut actualului preşedinte al Peru, Ollanta Humala să îl graţieze pe fujimori, un om bătrân şi bolnav. În câteva luni va fi dat verdicul în procesul fostului preşdinte liberian Charles Taylor, la Haga. El riscă închisoarea pe viaţă. Taylor este primul şef de stat african care apare în faţa justiţiei internaţionale. Printre capetele de acuzare se numărăr crime, mutilări, slavie sexuală şi violuri, înrolarea copiilor în armată. Creată în 1998 şi funcţionând din 2002, Curtea Penală Internaţională nu a judecat până acum niciun şef de stat, dar a emis în 2009 un mandat de arestare pe numele fostului preşedinte sudanez Omar el-Bechir, acuzat de genocid. Mandatul se pare însă că nu este respectat, mai multe state au avut ocazia de a-l captura pe el-Bechir şi nu au făcut-o. În Haiti, de câteva luni se înmulţesc discuţiile despre un eventual proces al fostului preşedinte Jean-claude Duvalier, condamnat deja pentru intracţiuni financiare. Pe numele lui Duvalier, întors în ţară de la începutul lunii ianuarie, există şi plângeri de crime împotriva umanităţii. Dacă ar avea loc, procesul ar putea fi cel mai importa din acest secol în Haiti. O altă procedură incertă, este cea care îl vizează pe fostul preşdinte din ciad, Hissene Habre, acuzat de crime împotriva umanităţii, crime de război şi acte de tortură între 1982 şi 1990. Deşi s-a angajat să îl judece pe Habrepe teritoriul său, Senegalul a trimis dosarul Uniunii Africane. Nici în privinţa lui Laurent Gbagbo, fostul preşedinte ivorian, nu este clar ce procedură va fi urmată. Gbagbo este arestat în nordul ţării de către forţele actualului preşedinte, Alassane Outtara şi ar putea fi judecat fie de un tribunal ivorian, fie de curtea Penală Internaţională. Anumiţi foşti preşedinţi au fost condamnaţi pentru infracţiuni de drept comun. Este cazul fostului preşedinte taiwanez Chen Shui-bian, condamnat pentru corupţie. În Israel, fostul preşedinte Moshe Katsav a fost condamnat la şapte ani de închisoare pentru viol şi a fost eliberat în luna mai a anului trecut, procesul fiind în apel.
