Preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, la TVR 1, că telegrama atribuită Wikileaks este o redare a poziţiilor sale publice din perioada imediat următoare invaziei Georgiei şi a acuzat lipsa de deontologie a unor „bieţi comentatori de evenimente”.Am criticat iniţiativa Coşul Solidarităţii dacă ar fi implicat resursă financiară bugetară. Înţeleg că nu implică niciun fel de resursă financiară bugetară. Aştept să vad Hotărârea de Guvern în Monitorul Oficial şi atunci ma voi pronunţa.
Întrebat despre faptul că Parlamentul a aprobat, marţi, propunerea liberalilor de a-l invita pe 25 octombrie pe Regele Mihai într-o şedinţă solemnă a Legislativului, preşedintele Băsescu a spus că nu comentează, dar nu-şi schimbă punctul de vedere exprimat anterior, pentru că nu are de ce. Chestionat dacă s-ar duce la o asemenea şedinţă solemnă, Băsescu a răspuns: „Nu cred”.
Am cerut curaj pentru deschiderea proiectelor legate de exploatarea aurului, cuprului, ţiţeiului. Trebuie exploatate aceste resurse pentru ne ajuta în perioada de criză. Trebuie clarificată şi problema Rompetrolului. Nu vreau să se repete povestea cu certificatele CO2. Dacă Guvernul nu ia decizii la un moment dat o să le cer să plece.
O soluţie de deblocare a problemei legate de Roşia Montană ar fi un referendum local, nu unul la nivel naţional.
Eu cel mult pot să-mi dau cu părerea legat de alegerile locale. Mă pot pronunţa pe comasarea alegerilor, dar nu pe reprezentanţii aleşi de partid pentru alegerile locale.
Bucureştiul esenţial pentru orice partid şi va fi o dispută serioasă. Am încredere că PDL va găsi soluţii.
Eu nu o să-mi abandonez mandatul. Să vedem ce vor arăta alegerile din 2012 ca soluţii politice.
Proiectul unei mişcări populare poate exista dar Albă ca Zăpada rămâne un basm. Pentru realizarea unei viitoare alianţe trebuie gândit preventiv totuşi un astfel de proiect.
Propunerea lui Lăzăroiu pentru ministru a venit de la partid, nu de la mine. Am primit propunerea cu surprindere dar nu am vrut să le tai elanul. Nu pot spune că m-a dezamăgit prestaţia lui Lăzăroiu. Eu voi continua să colaborez cu el.
România are o bătălie cu evaziunea fiscală. Spaţiul Schengen nu are legătură cu situaţia din vămi privind transporturile de flori din Olanda. Olanda trebuie să înţeleagă asta. Nu este un abuz.
Am îndeplinit condiţiile de aderare la spaţiul Schengen. Avem alte probleme, în partea politică, nu în criteriile tehnice de aderare. Finlanda este deranjată de ţigani. Olanda este deranjată de justiţie. Faptul că Olanda nu are argumente este dat chiar de comunitatea de afaceri. Olanda este cel mai mare investitor în România.
Am vorbit despre o presiune asupra României de a se implica într-un eventual conflict cu Transnistria. Interesul meu a fost să testez dacă SUA şi UE vor rămâne la fel de pasive ca faţă de Georgia şi în situaţia în care se va întâmpla acelaşi lucru cu Transnistria.
Nu pot credita telegrama Wikileaks legată de temerile mele privind un conflict cu Rusia, în 2008. Dacă este o redare a ambasadei, este o redare a pozitiei mele publice după invazia Georgiei. Discuţia cu senatorul american a avut loc în prezenţa ambasadorului Taubman. Acele afirmaţii nu imi erau atribuite, erau poziţia ambasadorului.
Rusia este conştientă că sistemul nu este unul ofensiv şi că este dreptul legitim al unui stat de a se apăra.
Toate structurile de securitate ale României au fost un partener excelent al SUA. Astfel am putut ajunge la acest acord.
România va deveni o ţintă prioritară
Statele care nu au forţe aeriene trebuie să plătească altor state să le facă poliţia aeriană.
Securitatea sistemului antirachetă nu are legătură cu achiziţia de avioane F16. La intrarea în NATO ne-am angajat însă să avem 48 de avioane compatibile NATO. Statele Unite au propus o viziune regională asupra capacităţii forţelor aeriene. Se caută soluţii de finanţare pe termen lung. România poate suporta un program pe termen lung prin care să plătească anual 200-300 de milioane.
Toate studiile arată creşterea riscurilor unor lovituri cu rachete balistice, inclusiv în România. Avem două reactoare nucleare în funcţiune, combinate chimice, obiective industriale care trebuie să fie apărate.
În acord este stipulat ca utilizarea sistemului se face în acord cu dreptul la apărare.
Acordul are prevederi legate de protecţia mediului şi a cetăţenilor.
Costurile pentru instalarea echipamentelor le suportă SUA. Costurile cu funcţionarea bazei revin partajat în funcţie de suprafaţa utilizată.
Baza de la Deveselu se află sub jurisdicţie românească.
În acord există formularea: SUA sunt angajate în mod ferm pentru securitatea României . Nu este vorba numai de acordul antirachetă. Securitatea vizează şi informaţia.
Şi România şi SUA câştigă securitate în urma amplasării elementelor sistemului antirachetă în ţara noastră. Sistemul este unul strict defensiv. Un act bilateral privind parteneriatul va trece prin parlamentele ambelor ţări. Sper ca în următoarea săptămână acest parteneriat va fi desecretizat.
