Scutul antirachetă şi impactul crizei asupra bugetelor pentru apărare în statele NATO sunt două din subiectele care sunt dezbătute la Adunarea Parlamentară a NATO, găzduită la Bucureşti, la Palatul Parlamentului.
Cei 350 de deputaţi şi senatori din cele 28 de state membre ale Alianţei Nord-Atlantice şi din ţările asociate dezbat probleme spinoase pe plan extern, care pun în pericol securitatea lumii.
Unul din punctele „fierbinţi” ale sesiunii AP a NATO este viitorul sistem de apărare antirachetă al Alianţei. Subiectul priveşte direct România pentru că scutul antirachetă american, care va fi găzduit la baza militară din Deveselu, judeţul Olt, urmează să fie inclus, în viitor, în sistemul antirachetă al NATO.
Recomandările care vor fi formulate la reuniunea de la Bucureşti în chestiunea scutului vor ajunge şi pe masa summitului NATO din mai 2012, organizat la Chicago, în Statele Unite.
Delegaţia Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO, condusă de deputatul Sever Voinescu (PDL), are 20 de membri. Printre ei se numără preşedintele Comisiei de Apărare din Senat, Teodor Meleşcanu , senatorii Miron Mitrea, Mihai Stănişoară , deputatul Gabriel Vlase, presedintele Comisiei parlamentare de control SIE.
Politicieni şi militari
La reuniunea de la Bucureşti participă o serie de experţi în apărare, analişti ai relaţiilor transatlantice şi militari de rang înalt. Potrivit site-ului Alianţei Nord-Atlantice, la eveniment sunt prezenţi luni preşedintele AP NATO, Karl Lamers, şeful NATO, Anders Fogh Rasmussen şi preşedintele Traian Băsescu.
Gabriel VLASE, raportor AP NATO:
„Adunarea Parlamentară a NATO, organism consultativ, ia în dezbatere temele importante de securitate ale lumii.AP a NATO are unele din cele mai bune evaluări în domeniul securităţii şi al politicii externe. Asa cum subliniaza si analistii media, dezbaterea devine importantă prin calitatea sa, prin nivelul celor care participă: politicieni cu experienţă, foşti miniştri de externe, analisti si experti militari, specialisti in strategiile de aparare, militari de grad inalt . Chiar daca rezoluţiile adoptate de Adunarea Parlamentară sunt consultative, acestea au un impact în organizaţie, la nivel politic.”
