Presa internaţională: România, destinaţia turistică perfectă pentru Halloween

România este prezentată de publicaţiile The Irish Times şi The Telegraph ca destinaţia perfectă pentru Halloween, fiind „patria aventurilor stranii cu vrăjitoare din Valahia şi vampiri din Transilvania”. Sean Hillen scrie în articolul „There will be blood… and vampires” („Va fi sânge … şi vampiri”) din The Irish Times că experienţa sa legată de România a început în 1995, când a fost trimis să scrie despre primul Congres Mondial al lui Dracula. În final, a ajuns să scrie o carte, inspirată de România – „Digging for Dracula”. Jurnalistul îşi aminteşte replica unui fost ministru român al turismului, din anii ’90: „Dacă vor să vadă mâini de morţi care ies din coşciuge, o să le dăm asta”. „Cu Halloween-ul care ne bântuie zilele astea, România ne promite evenimente de gen în regiunile în care s-au născut legendele cu vrăjitoare şi vampiri şi o grămadă de operatori turistici sunt gata să împlinească dorinţa călătorilor”, mai scrie el. După ce autorul le prezintă potenţialilor turişti irlandezi modalităţile de a ajunge în România, acesta îi anunţă că prima lor oprire va fi Bucureştiul, „capitala cunoscută, în anii ’20- ’30, ca fiind «Micul Paris»”. „Chiar dacă nu este unul dintre cele mai frumoase oraşe, Bucureştiul oferă însă atracţii turistice, de la operă la concerte de jazz”, mai scrie acesta. Printre locurile de atracţie se numără, astfel, proaspăt renovatul Muzeu Antipa, Muzeul Naţional de Artă al României sau ruinele vechiului Bucureşti, întemeiat de Vlad Ţepeş. „Puterea hipnotizantă a lui Dracula nu a fost trecută cu vederea şi vizitatorii pot mânca într-un beci, printre lumânări aprinse şi «capete tăiate» la Contele Dracula. Clubul este departe de a fi unul cu bucătărie fină, dar are nume interesante pentru meniuri: «Van Helsing» sau «Puiul Haiduc»”, spune jurnalistul. El continuă, spunând că o altă destinaţie interesantă, în apropierea Bucureştiului, este la Snagov. „Prima mea călătorie acolo a fost în 1990, la puţin timp după căderea comunismului. Atunci, o mână de lei l-au convins pe un localnic să mă ducă, împreună cu un prieten, prin apele murdare, pline cu alge, la o mănăstire de pe celălalt mal. Acum sunt o grămadă de vase care traversează lacul. Probabil că romantismul insulei a dispărut, dar misterul totuşi rămâne”, mai scrie jurnalistul, adăugând că Snagovul era unul dintre locurile preferate ale lui Vlad Ţepeş. Cei care păzesc insula sunt un călugăr şi o călugăriţă şi nu există localuri în care turiştii pot să mănânce, astfel vizitatorii ar trebui să vină cu pachet de acasă ori să spere că pot culege fructe din pomi. Totodată, jurnalistul spune că drumul principal spre inima Transilvaniei este Valea Prahovei, care trece printr-unul dintre cele mai turistice oraşe româneşti, Braşov. Printre atracţiile istorice ale Braşovului se numără Biserica Neagră, iar printre cele gastronomice – ciorba de burtă, micii sau mămăliga, toate asezonate cu palincă. Drumul continuă spre Castelul Bran şi, apoi, la Cetatea Poienari. Autorul aminteşte că prin împrejurimile de la Bran turiştii trebuie să ştie că pot găsi brânză de calitate, dar şi locurile unde au filmat celebrităţi precum Nicole Kidman şi Jude Law („Cold Mountain” – n.r.). De asemenea, autorul notează că un sat frumos este Arefu, unde turiştilor li se poate oferi adevărata experienţă tradiţională. Sighişoara este, de asemenea, un punct de atracţie, deoarece este locul naşterii lui Vlad Ţepeş. „Până şi Prinţul Charles a fost într-atât de vrăjit de această zonă, încât are domenii aici”, scrie autorul, amintind de Festivalul de Artă Medievală, care are loc vara la Sighişoara. Traseul turistic propus de jurnalistul de la The Irish Times se încheie la Bistriţa. Acesta recomandă, la sfârşitul articolului ilustrat cu imagini din Braşov şi Sighişoara, şi câteva hoteluri în care turiştii s-ar putea caza pe perioada vizitei lor în România. Şi publicaţia The Telegraph prezintă un articol despre România, semnat de Sir John Ure, fost ambasador al Marii Britanii în diferite ţări şi autor de cărţi de călătorie şi istorie. Acesta vorbeşte despre existenţa a trei lumi istorice şi emoţionale, identificate în zonele pe care le-a vizitat în România. Astfel, Castelul Bran, dar şi alte castele înălţate pe dealuri, cu turnuri, temniţe şi camere de tortură ţin de o lume a fanteziei gotice, unde Wagner, dar şi Ludwig al II-lea, regele nebun al Bavariei de la jumătatea secolului al 19-lea, „s-ar fi simţit ca acasă”. Cea de-a doua lume este relevată în satele săseşti, unde căruţele circulă alene pe uliţele străjuite de case de lemn cu porţi înalte, căpiţe mici de fân se înşiruie pe câmpurile unde lucrează bătrâni cu chipuri zâmbitoare şi femei îmbrăcate festiv, iar pe fiecare stâlp de telegraf pare să îşi fi făcut cuib câte un cocor. Este lumea îndrăgită de prinţul Charles, o lume desprinsă din „Sunetul muzicii”, se mai spune în materialul din The Telegraph. A treia lume este „fantoma” României lui Nicolae Ceauşescu. Deşi hotelurile au fost restaurate masiv, ca să nu mai arate de parcă ar aştepta delegaţii de partid, acum fiind animate de tineri care dansează la micul dejun după o nuntă, de multe ori în baie lipseşte dopul de la cadă, colacul de la toaletă nu e bine prins, bancomatele nu merg, iar recepţionera este departe de a fi fermecătoare. Totuşi, autorul remarcă farmecul Castelului Peleş şi al Castelului Bran, dar şi al unor oraşe şi regiuni din România, respectiv Braşov, Rîşnov, Sighişoara, Sibiu, Sibiel şi Bucovina. „În mod surprinzător nesătui de biserici, castele, căpiţe de fân şi păduri, în cele din urmă am pornit înapoi spre sud, la aeroportul din Bucureşti, şi spre casă. Aţipind în avion, am trăit amintirea delicată a unui tărâm însorit, cu păşuni şi gospodării medievale, liniştite, am avut vise înfricoşătoare cu vampiri (…), şi am avut un sentiment de mulţumire pentru a fi văzut o ţară care reuşeşte să se ridice după zeci de ani de comunism lipsit de viaţă”, mai spune autorul articolului.