Pitonul birmanez, unul dintre cei mai mari şerpi din lume, ar putea deţine secretul pentru realizarea unor noi tratamente ce ar putea preveni sau combate maladiile cardiace umane, au anunţat cercetătorii americani, într-un studiu publicat, joi, în revista Science, informează AFP. Această reptilă, care poate să măsoare până la nouă metri în lungime şi să atingă o greutate de 90 de kilograme, capabilă să înghită o căprioară sau un aligator, secretă acizi graşi ale căror proprietăţi par să facă adevărate miracole asupra inimii, au declarat cercetătorii de la Universitatea Colorado din Boulder, autorii studiului realizat pe această specie de piton şi pe şoareci. Potrivit savanţilor, cantităţile de trigliceride – principalul element din structura grăsimilor şi a uleiurilor naturale – erau de peste 50 de ori mai mari în sângele pitonilor, la o zi după ce aceştia îşi înghit prada. În ciuda creşterii puternice a nivelului acestor grăsimi în organismul şerpilor, autorii studiului nu au descoperit depozite de grăsime la nivelul inimii. În plus, oamenii de ştiinţă au măsurat creşterea cantităţii unei anumite enzime, denumită superoxid dismutază, binecunoscută pentru puternicul ei efect protector asupra muşchiului cardiac, inclusiv la oameni. După ce au determinat compoziţia chimică a plasmei sangvine (component lichid al sângelui) a pitonilor, în timpul digestiei, savanţii americani au injectat acest lichid sau o substanţă similară prelevată de la pitoni care aveau stomacul gol. După aceste injecţii, şerpii monitorizaţi au prezentat o creştere a muşchiului cardiac şi semnele unei bune sănătăţi cardiace. Cercetătorii au repetat experimentul şi pe şoareci şi au constatat aceleaşi efecte benefice la nivelul inimii rozătoarelor. „Am descoperit că o anumită combinaţie de acizi graşi poate avea efecte favorabile asupra creşterii cardiace la organismele vii”, a declarat Cecilia Riquelme, principalul autor al studiului. „Acum, încercăm să înţelegem mecanismul molecular din spatele procesului şi sperăm că rezultatele ne vor conduce spre noi terapii capabile să asigure un tratament mai bun contra maladiilor cardiovasculare umane”, a adăugat Cecilia Riquelme. Studii precedente au arătat că masa inimii pitonilor birmanezi creşte cu 40% în primele 24-72 de ore după o masă consistentă şi că activitatea metabolismului lor se intensifică de patru ori, imediat după înghiţirea prăzii. Pitonii, care pot să „postească” timp de un an, fără a suferi efecte nefaste asupra stării lor de sănătate, prezintă o dublare a dimensiunii inimii lor, după o masă. Deoarece această creştere a masei muşchiului cardiac este similară cu cea prezentată de atleţi profesionişti, precum campionul la ciclism Lance Armstrong şi înotătorul Michael Phelps, studierea inimii pitonului ar putea să îi ajute pe cercetători să îmbunătăţească sănătatea cardiacă a oamenilor, afirmă autorii studiului. Savanţii au precizat faptul că există şi o creştere a volumului inimii cu efecte negative, cauzată de hipertrofie, principala cauză a morţii subite, un fenomen întâlnit în rândul tinerilor atleţi. Dacă bolile pot să provoace o creştere a muşchiului cardiac şi o reducere a dimensiunii camerelor inimii, rezultând din faptul că acest organ este obligat să „lucreze” mai mult pentru a pompa sângele, în schimb, o mărire a inimii, rezultând dintr-un antrenament viguros, este un fapt benefic, a declarat Leslie Leinwand, profesor de biologie la Universitatea Colorado, care a făcut parte din echipa de cercetători. „Există un număr mare de persoane care nu pot face exerciţii fizice pentru că suferă de o boală cardiacă”, a anunţat Leinwand, adăugând că „ar fi bine să fie pus la punct un tratament capabil să inducă o creştere a celulelor cardiace” în cazul acestor pacienţi.