Guma de mestecat, chibrituri si bombonele – s-a schimbat moneda nationala

Intrati intr-un magazin oarecare si cumparati ceva. Daca nu platiti exact, veti avea ocazia sa auziti urmatoarele cuvinte: „Nu am sa va dau 1.000 de lei rest, va dau o guma sau o bomboana”! Este vorba de o „metoda” a comerciantului de a aduna un ban în plus? Un singur leu nu înseamna nimic, dar de la o mie de clienti?

Protectia Consumatorilor mentioneaza ca „oferirea de produse drept rest înseamna vanzare fortata si este sanctionata cu amenda cuprinsa intre 1.000 si 10.000 de lei noi”. In bancnote, nu in guma de mestecat sau bomboane! De partea cealalta, reprezentantii magazinelor spun ca-si pierd clientii care nu primesc integral restul.

Acest fenomen este cauzat, de multe ori, de o reala criza de monede. In prezent exista un mare deficit de monezi de 10 si 50 de bani. Monezile reprezinta numai 1,25 la suta din totalul banilor aflati în circulatie, BNR fiind obligata sa asigure un minim de cel puţin 2,5 la suta.

Criza de maruntis nu este un fenomen nou, el a aparut de mai multe ori in ultimii ani, indeosebi atunci cand Banca Nationala a trecut la leul nou, cand întreaga masa monetara a fost schimbata.

Bancile percep comisioane mari pentru monede!

Manipularea de catre banci a monedelor este mult mai costisitoare decat în cazul bancnotelor, motiv pentru care institutiile bancare percep comisioane mai mari, ba chiar duble în cazul emiterii de numerar în moneda!

Poate si din acest motiv, administratorii de societati nu solicita maruntis de la banci. Reducerea numerarului de pe piata a fost cauzata si de carduri, în special prin livrarea pe card a salariilor. Însa în aceste cazuri este vorba în special de bancnote, pe cand monedele se utilizeaza în special în cazul magazinelor mici si acolo unde exista automate de cafea sau de bauturi racoritoare.

Deficitul de monede se înregistreaza, de asemenea, în perioada sarbatorilor. Cum explica Banca Nationala criza monedelelor? Adrian Vasilescu, cosilierul guvernatorului BNR, spune ca exista suficient maruntis, însa o buna parte din acesta ramane la populatie si nu se mai întoarce la banci. „Multe monede se duc în pusculitele copiilor iar altele se pierd”, a declarat Adrian Vasilescu. Sa recunoastem, un raspuns la nivelul… detinatorilor de pusculite!

Chiar si firmele mari, cu pretentii, au ajuns sa dea restul in natura. La sediul Romtelecom, de exemplu, abonatii care isi platesc factura sunt asteptati cu bombonele. Nu pentru a le mai taia amareala provocata de tarifele mari, ci pentru a completa suma lipsa din rest. Mai lipseste ca la plata curentului electricitatii sa primim doua nuci si-un morcovel, iar la gaze sa ne trezim in palma cu un prezervativ. Nu dam idei, doar ne temem.

2.500 tone de maruntis!

Odata cu trecerea la leul nou, Banca Nationala a pus în circulatie aproximativ 2.500 de tone de moneda de metal, cee ce ar reprezenta cam 45 de monede pentru fiecare roman. Conform statisticilor BNR, 1,5 la suta din acest maruntis s-a întors în banci, adica jumătate din necesarul de moneda. Acest lucru ar insemna ca mai trebuie… batuta moneda.

Daca nu, ce facem, luam de buna prima varianta, aceea ca vanzatorii incearca sa-si rotunjeasca veniturile oferindu-ne drept rest in loc de monede, bomboane si guma de mestecat?

Nicolae TURCU