Românii cu vârsta până în 45 de ani se pot înscrie, începând de luni, la unul din fondurile de pensii private obligatorii care au fost autorizate de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).
În sistemul de pensii obligatorii administrate privat, aşa-numitul pilon II, trebuie să contribuie în mod obligatoriu persoanele sub 35 de ani care contribuie şi în sistemul public, iar facultativ pot participa şi cei de până în 45 de ani.
Baza de calcul, reţinerea şi termenele de plată a contribuţiei la fondul de pensii sunt aceleaşi cu cele stabilite pentru contribuţia la asigurări sociale. Salariaţii nu trebuie să facă nimic în plus, însă o cotă de 2 la sută din salariul brut va merge într-un cont individual pentru a fi administrată privat, această sumă fiind de fapt transferată din contribuţia pe care angajatul o plăteşte în sistemul public de pensii.
Până în prezent, CSSPP a autorizat 14 fonduri de pensii pe pilonul II ÅŸi 17 administratori de astfel de fonduri: Omniasig Pensii, Interamerican, Prima Pensie Fond de Pensii SA, AIG Fond de Pensii SA, ING Fond de Pensii SA, Aviva Societate de Administrare a unui Fond de Pensii Private SA, BT Aegon Fond de Pensii SA, Generali Fond de Pensii SA, BRD Fond de Pensii SA, OTP Fond de Pensii SA, BCR Administrare Fond de Pensii SA, Bancpost Fond de Pensii SA, KD Fond de Pensii SA, AG2R Fond de Pensii SA, Marfin Fond de Pensii SA ÅŸi MKB Romexterra Fond de Pensii SA ÅŸi Allianz – Å¢iriac Pensii Private SA, ultima companie fiind autorizată ÅŸi ca administrator de fonduri de pensii facultative.
Potrivit legii, un fond de pensii trebuie să aibă minimum 50.000 de participanţi şi se constituie prin contract de societate civilă. Numărul minim de participanţi prevăzut trebuie realizat în perioada primilor trei ani de la data constituirii fondului de pensii.
Fondurile de pensii private obligatorii vor avea un randament mediu anual de 8 la sută, pe o structură de investiţii prudentă, estimează Mihai Şeitan, consultant în domeniu, fost preşedinte al Casei Naţionale de Pensii şi alte Drepturi de Asigurării Sociale (CNPAS). O structură de plasamente prudentă, de tipul 70 la sută în obligaţiuni, 15 la sută în acţiuni şi 15 la sută în depozite bancare, ar asigura un astfel de randament, apreciază Mihai Şeitan.
Pentru anul 2008 este estimat un număr de 2,67 milioane persoane participante în sistem, iar în 2012 – 3,55 milioane persoane. Valoarea contribuÅ£iilor va însuma 710 milioane lei în 2008 (0,17 la sută din PIB), 7,9 miliarde lei în perioada 2008-2012 (2,5 miliarde euro), iar valoarea capitalizată a activelor va ajunge în 2020 la 75 miliarde lei (22 miliarde euro), respectiv 7 la sută din PIB.
Pentru ca participanţii în sistem să fie protejaţi au fost instituite o serie de garanţii pentru pilonul II de pensii: un fond de pensii nu poate da faliment, există fond de garantare, participanţilor li se garantează cel puţin suma contribuţiilor minus comisioanele legale, activele fondului sunt separate de activele administratorului, supravegherea zilnică de către CSSPP, existenţa depozitarului şi a auditorului independent, crearea obligatorie a unor provizioane tehnice, calculul periodic al ratei de rentabilitate, obligaţia administratorilor de a informa anual sau la cerere, în scris, participanţii despre activul personal.
Potrivit fostului preşedinte al CNPAS Mihai Şeitan, în mod categoric sistemul public de pensii nu poate asigura pensii decente în viitor. El a menţionat că, din 1990 până în 2006 numărul pensionarilor s-a dublat, de la 2,1 la 4,6 milioane, numărul contribuabililor s-a înjumătăţit, de la opt la opt la 4,67 milioane, iar vârsta medie reală a pensionarilor este de 55 de ani, România având cea mai tânără populaţie de pensionari din Europa.
De asemenea, studiile demografice arată că populaţia României va scădea la 18 milioane în 2050, iar ponderea persoanelor cu vârsta de pensionare va ajunge la 31,8 la sută din total faţă de 19,1 la sută în prezent, ceea ce dovedeşte că sistemul public de pensii nu este sustenabil financiar. ROMPRES
