170.000 elevi de clasele V-VIII au cel putin un parinte la munca in strainatate. Dintre acestia, aproximativ 35.000 au ambii parinti plecati, 55.000 au doar mama plecata, iar 80.000 au doar tatal plecat in strainatate.
Estimarile de mai sus reies din studiul Efectele migratiei: copiii ramasi acasa, lansat astazi, 2 octombrie 2007, de Fundatia Soros Romania.
Din punct de vedere al raspandirii geografice, datele arata ca regiunile cele mai afectate de fenomen sunt vestul tarii (Banat, Crisana, Maramures), unde procentul elevilor de gimnaziu care au parinti in strainatate este de 27% din numarul total de elevi si Moldova, unde procentul este de 25%. Cei mai multi parinti migranti sunt in Italia: 55% dintre mamele migrante ale copiilor intervievati si 40% dintre tati.
Studiul arata ca migratia pentru munca a parintilor are atat efecte pozitive, cat si efecte negative asupra copiilor ramasi acasa. Principalele efecte pozitive sunt legate de bunastarea materiala a copiilor (imbunatatirea conditiilor de locuire, telefon mobil, computer etc.). De asemenea, 34% dintre copiii cu ambii parinti migranti au calatorit in strainatate, spre deosebire de doar 14% dintre copiii de non-migranti, iar 20% dintre copiii cu ambii parinti plecati si-au petrecut vacanta de vara din 2006 in strainatate la parintii lor.
Intre efectele negative este interesant de remarcat faptul ca plecarea unuia dintre parinti determina, in unele cazuri, o deteriorare a relatiei copilului cu parintele ramas acasa. Alte efecte negative se intalnesc la nivel psihologic. Datele de ancheta confirma existenta unei asocieri semnificative intre absenta ambilor parinti sau doar a mamei si frecventa simptomelor de deprimare la copii.
Diferentele intre copiii de migranti si cei de non-migranti sunt relativ mici in ceea ce priveste comportamentele deviante, totusi plecarea parintilor reprezinta un factor de risc. De pilda, ponderea copiilor care au avut cel putin o data probleme cu politia este usor mai mare in randul celor care au parinti migranti fata de ceilalti (15-16% fata de 10%).
Copiii ai caror parinti sunt plecati la munca in strainatate au un profil asemanator cu cei ce traiesc in familii monoparentale ca urmare a despartirii parintilor sau a decesului unuia dintre ei. Acest lucru arata ca, desi plecarea la munca este temporara, efectele asupra copiilor pot fi similare cu cele ale pierderii unui parinte prin divort sau deces.
In concluzie, copiii ai caror parinti sunt plecati in strainatate ar trebui considerati in situatie de risc. Aceasta ar fi o prima recomandare catre autoritatile competente in domeniu, care ar trebui sa gaseasca solutii de a intari relatiile intre scoala si sistemul de asistenta sociala. Este important sa se rezolve criza de psihologi scolari din scolile romanesti, mai ales din cele din mediul rural (in doar 38% din scolile generale din Romania exista la acest moment un psiholog care sa ofere consiliere elevilor).
De asemenea, ar trebui construit un set de servicii sociale ce pot fi oferite copiilor ai caror parinti sunt plecati temporar in strainatate. Acestea ar trebui sa includa consiliere speciala, ajutor in procesul de invatare, conditii de petrecere a timpului liber in activitati organizate in comun cu alti copii, vizite la domiciliu.
Ancheta de teren a fost realizata in perioada 4 – 11 iunie 2007, pe un esantion reprezentativ de 2037 elevi din clasele V-VIII, cu un subesantion de 437 elevi care au unul sau ambii parinti plecati la munca in strainatate. Marja de eroare este de ± 2,5%. Culegerea si introducerea datelor au fost asigurate de The Gallup Organization Romania. Instrumentele metodologice (esantion si chestionar) si raportul au fost realizate de echipa proiectului: Georgiana Toth, Georgiana Paun, Alexandru Toth, Ovidiu Voicu (manager programe FSR), Mihaela Stefanescu (coordonator programe FSR).
