Ministrul german de externe Guido Westerwelle a criticat atitudinea României de a bloca luarea unei decizii finale privind acordarea statutului de țară candidată Serbiei. Şi ministrul suedez de externe a criticat voalat strategia României. Poziţia Bucureştiului e una fermă: dorim garanţii privind drepturile minorităţii române din Serbia.
Berlinul şi-a exprimat nemulţumirea privind atitudinea României, care a blocat, marţi, la reuniunea miniştrilor de externe din UE, luarea unei decizii finale privind acordarea statutului de ţară candidată Serbiei. O decizie finală va fi luată la reuniunea şefilor de state şi de guverne de la sfârşitul săptămânii.
„Din punctul de vedere al Germaniei ar fi fost corect și adecvat să se ia astăzi (marți – n.r.) o decizie finală” privind acordarea statutului de țară candidată Serbiei, a declarat ministrul de externe, potrivit NewsIn. „S-a ajuns doar la o recomandare, pentru că România nu a fost pregătită să-și dea acordul astăzi. Regret acest lucru. Are de-a face cu rațiuni de politică internă a delegației române”, a mai spus Guido Westerwelle, citat de Tagesspiegel.
În opinia sa, o astfel de abordare nu-și avea locul la Bruxelles. „După părerea noastră nu este spiritul european corect în care trebuie luate asemenea decizii”, a mai precizat șeful diplomației germane.
Presa germană notează că diplomații europeni au fost surprinși de poziția României, care nu a pus pe tapet problema minorităților în discuțiile de până acum. La Bruxelles s-a lăsat impresia că ministrul român de externe „a acționat la indicațiile președintelui Băsescu”, notează Frankfurter Allgemeine Zeitung.
Ministrul suedez de externe a criticat poziţia României privind Serbia
Şi ministrul suedez de externe, Carl Bildt, a criticat voalat pe Twitter poziţia adoptată de România în discuţiile privind acordarea de statut de ţară candidată la UE Serbiei.
„Nu este foarte demn atunci când ţări ridică chestiuni fără legătură în timp ce încercăm să facem Serbia şi Kosovo să progreseze. Lipsă de spirit european”, a scris oficialul suedez.
Ce doreşte România
România și Serbia urmează să semneze până la Consiliul European din 1 și 2 martie un protocol pe minorități, „neamestecul statului în dreptul românilor de a-și defini propria minoritate” fiind cea mai importantă prevedere a acestui document, a spus la B1TV Cristian Diaconescu, potrivit NewsIn.
„Până la Consiliu, deci în următoarele două zile, (Serbia – n.r.) urmează să semneze cu noi protocolul pe minorități. Exista un protocol negociat de foarte mult timp, agreat într-o proporție de 95-96%, în influențarea pozitivă a părții sârbe implicându-se acum și Lady Ashton, ministrul de externe al UE și alți oficiali europeni. Să sperăm că acest semnal primit se va concretiza și în plan bilateral. Oricum, în plan multilateral vor fi monitorizări”, a declarat ministrul român de externe.
România blocheză drumul Serbiei spre UE. Miza: minoritatea română din Serbia
Alte elemente din protocol privesc „identitatea etnică, religioasă, dreptul de a folosi scrierea în limba latină și, totodată, sprijinul statului pe chestiuni instituționale, dreptul cultului în limba română, de a avea biserici, de a avea școli”, a explicat Diaconescu.
„Dacă se punea problema să-l fi semnat astăzi noi am fi fost pregătiți, numai că ministrul de externe sârb nu era în zonă”, a mai spus Diaconescu, precizând că mâine dimineață (miercuri – n.r.) se va ști cand va fi semnat protocolul.
La concluziile Consiliului Afaceri Generale a fost anexată o Declaraţie a Comisiei Europene prin care aceasta reiterează importanta respectării şi protecţiei drepturilor minorităţilor, ca parte integrantă a criteriilor de aderare la UE. Totodată, Comisia se angajează să continue monitorizarea strictă a eforturilor Serbiei în acest domeniu şi să raporteze în octombrie 2012 asupra progreselor, potrivit unui comunicat al MAE.
De asemenea, România a prezentat o Declaraţie prin care a subliniat necesitatea unor rezultate concrete şi rapide în ceea ce priveşte semnarea protocolului privind statutul minorităţilor din cele două ţări, cât şi implicarea Comisiei şi a Înaltului Reprezentant al OSCE pentru minorităţile naţionale, în monitorizarea eforturilor Serbiei pentru respectarea principiilor protecţiei minorităţilor în conformitate cu standardele Uniunii Europene, se mai arată în comunicat.
Problema minorităţii române din Serbia
Problema minorității române din Serbia a fost discutată de președinții Traian Băsescu și Boris Tadici în noiembrie anul trecut la Belgrad. Atunci, Băsescu a insistat că românii sârbi trebuie să aibă drepturile asigurate, dar a adăugat, răspunzând unei întrebări, că România nu va bloca din această cauză apropierea sârbilor de UE.
Serbia contraatacă: Cerinţele României încalcă standardele UE
Comunitatea românească din Serbia numără aproximativ 250.000 de persoane. Cei mai mulţi locuiesc în Valea Timocului, în estul Serbiei, şi Voivodina, în nordul ţării. Spre deosebire de românii din Voivodina, care au fost recunoscuţi oficial încă din timpul regimului comunist din fosta Iugoslavie, cei din Timoc nu s-au bucurat niciodată de drepturi specifice minorităţilor naţionale. În Voivodina, românii beneficiază de învăţământ public, emisiuni de televizune şi posturi de radio în limba română, iar în 2001 a fost înfiinţată şi o episcopie ortodoxă română, care a fost recunoscută de Ministerul Cultelor din Serbia în aprilie 2009 şi care are sub jurisdicţia sa doar parohiile româneşti din Voivodina. Numiţi „vlahi”, românii din Timoc au fost privaţi de învăţământ sau activităţi culturale şi religioase în limba maternă.
Preşedintele sârb Boris Tadici, aflat la Bruxelles, a declarat într-o conferinţă de presă că „obiecţiile României de a include garanţii privind respectarea drepturilor minorităţilor în concluziile de astăzi (marţi – n.r.) sunt nejustificate”.
Tadici a dat asigurări că Belgradul „a îndeplinit condiţiile pentru a obţine şi data de negociere” şi „dosarul Kosovo este singurul obstacol”.
