Bacaul si Onestiul – “orase deprimante”

Dincolo de faptul ca descrie Romania ca pe o tara plina de escroci, caini vagabonzi, hoti de buzunare, copii ai strazilor si taximetristi-pirat, “Le guide du routard – Roumanie, Bulgarie”, aparut la editura franceza “Hachette”, spune despre Bacau si Onesti ca sunt “orase deprimante”.

Ghidul, difuzat in zeci de tari, in special din Uniunea Europeana, si tradus in 6 limbi, printre care engleza, germana, italiana si spaniola, mai include, in lista oraselor considerate deprimante, doar Buzaul si Suceava. Publicatia nu ofera explicatii in legatura cu motivul pentru care cele 4 orase sunt considerate deprimante, acestea fiind date doar ca exemplu negativ. Ghidul francez sustine ca in tara noastra sunt o gramada de zone frumoase (Maramures, de exemplu), ca “Romania este mai aproape de paradis decat de canal”, dar ca peisajul este afectat tocmai de acele orase deprimante, printre care Onestiul si Bacaul.

De asemenea, se mai spune despre cele 4 orase ca au fost lasate de regimul trecut drept mostenire pentru posteritate. “Le guide du routard” (“Ghidul drumetului”) mai pomeneste de Onesti si la capitolul “Traditii”, unde face referire la targul saptamanal de la Obor, despre care spune ca ar fi “targ de cai” si ca acolo se strang romii din toata Moldova. Totusi, francezii de la “Hachette” spun ca e vorba de un targ “frumos”.

Dezaprobari la Onesti

Caracterizarea facuta in ghidul francez a starnit sentimente contradictorii la Onesti: unii au luat-o ca pe o gluma, altii au aprobat-o sau au dezaprobat-o cu tarie. “Cred ca e vorba de o eroare; Onestiul nu are cum sa fie un oras deprimant, si nici Bacaul”, ne-a spus consilierul local Ciprian Zarzu.

Insa primarul Emil Lemnaru a luat lucrurile in serios si a simtit nevoia sa contracareze opinia franceza. “Dezaprob asemenea atitudini ale autorilor acelui ghid, mai ales in contextul in care Onestiul este infratit tocmai cu o localitate din Franta, Eysines, si nu de o zi sau un an, ci de 10 ani de zile – ne-a spus primarul Emil Lemnaru. Chiar si la ultima vizita pe care au facut-o, francezii de la Eysines au spus ca Onestiul este unul dintre cele mai moderne si mai frumoase orase”.

Dispute franco-franceze

Primarul Emil Lemnaru ne-a mai spus ca Onestiul este un oras tanar si ca, atunci cand s-a construit, a atras o gramada de intelectuali, dar si muncitori, de prin toate colturile tarii. Ulterior, acestia nu au mai parasit Onestiul, tocmai pentru faptul ca li s-a parut un oras fascinant, care i-a atras definitiv.

In aceasta situatie se afla chiar si un francez, Jean-Francis Etienne, stabilit la Onesti de peste 12 ani. De cateva luni, Jean-Francis Etienne se afla in Franta si nu a putut fi contactat in legatura cu ghidul de la “Hachette”. Insa apropiatii lui ne-au confirmat ca, in urma cu 12 ani, atunci cand s-a stabilit la Onesti, el s-a simtit incantat si captivat de acest oras. Ba, mai mult, lui Jean-Francis Etienne i s-au parut fermecatoare tocmai aspectele criticate in “Guide du routard”, cele care tin de mostenirea trecutului.

De exemplu, targul saptamanal din Obor ii placea mai mult cum arata inainte, cand noroiul era pana la genunchi, nu ca acum, cand e betonat aproape in totalitate. La fel si in cazul bazarului, unde nu va mai exista varietatea de forme si culori, ci doar un singur complex comercial, mare si modern. Jean-Francis Etienne crede, dupa cum sustin apropiatii lui, ca modernismul exagerat poate elimina pitorescul si originalitatea Onestiului, care nu ar mai fascina pe nimeni.

Apararea franceza si reactii oficiale

Exista si voci care sustin ca francezii de la “Hachette” au dreptate in privinta Onestiului. Consilierul judetean Valerian Vreme crede ca “Onestiul este un oras gri si monoton, din care lipseste culoarea si divertismentul”. La fel sustine si consilierul local Mihai {ova, care spune ca “orasul nu prea are viata”, desi eticheta pusa de francezi i se pare “cam nedreapta si cam dura”.
Editura “Hachette” se va confrunta si cu o reactie oficiala, din partea primarului municipiului Onesti, care va expedia o scrisoare catre autorii ghidului, prin care va solicita niste lamuriri suplimentare.

“Sa ne spuna si noua ce anume li s-a parut atat de deprimant la Onesti, pentru a ne corecta, daca este cazul; le vom adresa si invitatia de a veni in orasul nostru”, ne-a spus primarul Emil Lemnaru. Imaginea Onestiului in lume ar putea fi indreptata abia in editia “2008” a ghidului, care urmeaza sa apara anul viitor, in luna martie, pentru ca editia “2006-2007” a fost deja epuizata, iar cea din “2007 – 2008” se afla in faza de finalizare a procedurilor de distribuire in tarile Uniunii Europene.

„Bacaul este deprimant, dar acesta e farmecul sau”

Vreo doua-trei muzee, cam tot atatea case memoriale, o filarmonica si un teatru, un observator astronomic – toate cam de nivel mediu. Biserica Precista – un aproximativ monument istoric. Pista de karting – bunisoara, insa necunoscuta. {i ce ar mai fi de aratat in Bacau unor vizitatori straini? Greu, tare greu de spus. Si atunci? Sa le dam dreptate francezilor? Unii dintre bacauani spun da, altii gasesc iesirea din depresie.

Eliza Noemi JUDEU – actrita: „Provin dintr-un oras mare, frumos, Cluj-Napoca. Am trait si in Constanta. Facultatea am facut-o in Bucuresti. De opt ani traiesc in Bacau. Nu am facut comparatii intre orase pentru simplul fapt ca eu cred in identitatea locului si, da!, cred ca omul sfinteste locul! Tot ce pot sa spun este ca, in momentul cand locuitorii acestui oras vor vrea sa aiba o identitate (acest lucru este valabil pentru oricare locuitor al acestei tari), si-o vor recupera, nimic nu va mai parea …deprimant.

Da! Bacovia te-ndeamna la stari mai putin optimiste, dar sa nu uitam ca valoarea acestui oras a crescut considerabil de-atunci. Da, Bacaul este un oras deprimant, dar acesta este farmecul sau! Cred ca daca UNII si-ar indrepta banii spre ALTII, acesti ALTII ar putea recupera tot ce-i mai frumos in acest oras. ALTII sunt intelectualii, oamenii de cultura ai locului… Eu nu mai pot vedea casa lui Bacovia pentru ca de-a stanga si de-a dreapta ei s-au ridicat doua cladiri moderne….”

Sociologul si psihologul Virgil MOCANU: „Sa ne gandim mai intai ce inseamna deprimant. E ceva intristator, mohorat, ce-ti taie cheful de viata. Oare e asa Bacaul? Mai departe, sa vedem ce au in comun cele patru orase categorisite in asa fel de catre francezi. Ele sunt deprimante prin agresarea brutala a mediului natural, in primul rand de stabilimentele industriale.
Chimie, fum, petrochimie, furnale, sulf, atmosfera poluata…. cam asa erau toate, iar urmele nu au disparut complet. In Onesti, cerul era candrosu, cand verde, uneori si albastru. In bacau, prin multe locuri, nu puteai deschide geamul, daca nu era duhoarea de la fermele de porci din Nicolae Balcescu, era amoniacul de la CIC.
Ori una, ori alta. Da, aceste orase ilustreaza foarte bine siluirea mediului prin industrializarea cu orice pret. Dar la impresia deprimanta mai concureaza si influenta asupra psihicului a mediului construit, inclusiv a spatiului de locuit. Cele mai multe dintre apartamente sunt in blocuri muncitoresti, impersonale, cenusii, liniare, cu aer de periferie neingrijita, invadata de reziduuri menajere si nemenajere. La fel ca si malul apelor care curg prin jur. Poate ca si francezii au dreptate… Cat despre Bacau, ce sa mai spun, si lui Bacovia i s-a parut deprimant.”

Pictorul Ilie BOCA: „Nu stiu cum s-a trezit respectivul sau ce-o fi mancat in dimineata cand a vizitat aceste orase. Cine stie ce agenti l-au influentat, poate avea probleme cu iubita… Nu inseamna ca trebuie sa am incredere in astfel de materiale stiintifice pentru ca tin minte in „La Rousse”-ul din anii ’80, despre Republica Moldova se scria ca a fost provincie maghiara – iata…”

Profesorul si traducatorul Gheorghe IORGA: „Bacaul, indiferent cat se va construi, va ramane deprimant cultural pentru ca a trecut prin filtrul lui Bacovia. Doar in sensul acesta mi se pare deprimant, pentru ca sunt bacauan structural, am ramas in acest oras desi au existat posibilitati sa locuiesc in alta parte. E o chestiune subiectiva, imi place Bacaul pentru ca aici sunt prietenii, cunostintele mele… intr-un oras nu traiesti doar cu cladirile”.

Aida PULPAN
Florin TANASE