Plăteşti 25 de lei pentru un kilogram de … apă cu sare. Cum îşi bat producătorii joc de populaţie

Plăteşti carne, mănânci apă cu sare! O echipă a Observatorului a testat pastrama, jambonul şi şunca scoase la vânzare de mai mulţi producători de pe piaţă. Rezultatele sunt uluitoare. Preparatele au în compoziţie peste 70% apă. Mai grav decât faptul că suntem păcăliţi, este că ajungem să ne punem sănătatea în pericol cu fiecare dumicat.

Pastramă, piept presat, slănină, jambon, şunculiţă ţărănească sau coaste afumate. Aproape că nu e casă în România în care să nu găseşti unul dintre aceste produse. Le alegem din raft ghidaţi de informaţiile de pe etichetă, dar ce mâncăm de fapt?

Un reporter al Observatorului şi-a umplut coşul cu 7 preparate din carne pe care le găsiţi în mai toate hipermarketurile. Unele dintre ele sunt în folie vidată, altele, proaspăt feliate. Toate au ajuns direct într-un laborator avizat de Ministerul Sănătăţii.

După câteva zile de teste, a venit şi rezultatul-surpriză:

Să le luăm pe rând. Pastrama. Indiferent de producător, dacă a fost în vid sau feliată, sau de preţ, s-a plătit pentru un sortiment 25 de lei kilogramul şi pentru altul 30, are aceeaşi problemă.

Cu alte cuvinte, pastrama e 75% apă, 2% grăsime, un procent e sarea, un altul conservanţii, iar carnea, care teoretic e ingredientul de bază…

Cine pofteşte la şunculiţa ţărănească ar trebui să ştie că tot apă va mânca. Două sortimente de şuncă testate, ambele cumpărate cam la acelaşi preţ 20 de lei pentru 500 de grame, au primit acelaşi verdict:

Situaţia e identică şi la coastele afumate. În plus, coastele se pot lăuda că depăşesc cantitatea de sare admisă. Adică, 100 de grame de coaste conţin 5,13 grame de sare, în condiţiile în care un om trebuie să mănânce într-o zi doar 5 grame de sare.

În concluzie, ajungem să plătim cam 25 de lei pentru un kilogram de… apă cu sare. Cine poate fi tras la răspundere? Potrivit legii, nimeni. În cazul preparatelor din carne pe care le-am testat, adică specialităţi fierte şi afumate, regulile sunt practic inexitente în privinţa compoziţiei.

Cu alte cuvinte, consumatorul e la mâna bunului simţ pe care îl are sau nu producătorul. Iar cei mai mulţi producători profită şi injectează masiv saramură în alimente.

Cât despre puţinele proteine… o parte din proteine se datorează tendoanelor, ligamentelor, zgârciurilor, cum se numesc aceste gen de produse popular. Acestea au proteine de clasa a III-a , deci de calitate îndoielnică.

Inspectorii de la Protecţia Consumatorilor au descoperit, în ultimii 5 ani de verificări, că peste 40% din carnea de pe piaţă conţine sare şi apă în exces. Un producător primeşte, când e prins cu marfa umflată de apă, o amendă de maximum 50 de mii de lei. Un mizilic, dacă te uiţi la profiturile făcute din apă chioară.