Interviu cu academicianul Mihai Cimpoi, la o aniversare propeuropeana
Studentii de la Universitatea din Bacau au participat joi, 11 octombrie, la un dialog academic cu o importanta personalitate a culturii romane, academicianul Mihai Cimpoi, presedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova. Reputatul critic si istoric literar a sustinut o prelegere in fata studentilor despre „”Modelele culturale romanesti ale ideii europene”, dupa care studentii au fost invitati la un dialog pe teme de ‘;istorie literara si nu numai. In interviul acordat „Observatorului de Bacau”, Mihai Cimpoi a tinut sa mentioneze ca ii pare bine ca se afla in aceste zile la Bacau pentru ca „momentul coincide cu lansarea „Istoriei Bacaului” scrisa de Eugen Sendrea, la care am contribuit cu prefata”. Bacaul ii este drag si pentru cei doi mari poeti care i-a dat, Alecsandri si Bacovia. Un Bacau pe care il descrie „cam innegurat, cam violet, dar si un Bacau luminos, frumos, in culori de pastel al lui Alecsandri”. Mihai Cimpoi sarbatoreste in aceste zile 65 de ani.
R: Referitor la tema pe care ati prezentat-o astazi studentilor, „Proeuropenismul romanesc”, si referitor la procesul de integrare a scrisului romanesc in UE, spuneti-ne…ce cadou ati primit de ziua dumneavoastra si ce va entuziasmeaza cu adevarat sa primiti in dar?
M.C.: Mie imi plac stilourile Schneider, cu acestea scriu…Imi plac pentru ca au cerneala lichida…Uitati, ca acesta (ne arata stiloul primit in dar)… Eu scriu mult si schimb zilnic rezervorul de cerneala… Scriam pana acum cu chinezesti, cu pompita, dar acestea sunt mai practice si scriu mai bine… In ce priveste tema pe care am prezentat-o azi, ceea ce am demonstrat in prelegerea mea este ca ideea europeana e o idee romaneasca, incepand cu Dinicu Golescu, boierul care a scris niste insemnari in Europa (1821-1824), salutat de alt boier mare, scriitorul Constantin Stere. Dar ideea aceasta, dupa cum demonstreaza Adrian Marino intr-un volum „Pro-Europa”, este iluminismul nostru. Iluminismul romanesc a fost proeuropean in toate actiunile.
R.: Eminescu a fost proeuropean?
M.C.: Da. A fost si in publicistica proeuropean. A pledat pentru o federatiune, o „liga spirituala europeana”, asa zicea el, comentand un articol din 1870, publicat intr-un ziar ceh „Politik”. Eminescu zicea ca aceasta liga spirituala ar fi bine sa armonizeze interesele particulare, nationale, cu cele comune. Ceea ce deocamdata nu poate sa formuleze constitutia europeana. Eminescu intr-un fel anticipa aceste structuri europene care se discuta la ora aceasta. Nu mai vorbesc de faptul ca a fost o personalitate europeana, lucrul acesta il spune Titu Maiorescu in articolul „Eminescu si poeziile lui”. Ideea europeana a fost dezbatuta de toti marii nostri ganditori, in special de Maiorescu, Lovinescu, Blaga, Iorga… Ideea europeana ce inseamna, Lovinescu spune foarte clar: cand peste noi a dat intunericul Orientului, apoi au venit fanariotii care ne-au tinut tot in intuneric, ori Europa inseamna iesirea noastra la lumina. Noi avem complexul ca suntem o cultura mica, nu avem valori, Patapievici zice chiar ca suntem o cultura de mana a doua si ca nu avem inca ceva original. Nu sunt adevarate aceste lucruri. Avem un Eminescu, un Brancusi, prin care coboram la radacina culturii europene…
R: Ca sa nu mai fim o „cultura de mana a doua”, ce trebuie sa facem pentru ca literatura romaneasca sa fie mai bine cunoscuta in lume?
C.M.: Romania si romanii din afara trebuie sa isi promoveze imaginea prin cultura. Povestea fostul prefect din judetul Vrancea ca fiind in Statele Unite, aflat intr-o masina, cu niste prieteni, au incalcat o regula de circulatie. Politistul i-a oprit si le-a dat amenda, care este foarte mare in SUA. Acestia au spus ca nu „avem dolari, suntem din Romania”. Politistul nu stia pe unde e Romania, dar „nu are importanta, daca n-aveti dolari va trimite la inchisoarea de datornici si vine Ambasada tarii voastre, cum ziceati ca ii spune”. Unuia din grup ii vine in minte sa intrebe „cum nu stiti de Romania, n-ati auzit de Nadia Comaneci? „Cum, Nadia Comaneci e din Romania?!…Pai, atunci va iert”. Deci prin cultura si sport isi face tara adevarata imagine. Cu aceste valori intram in Europa si nu trebuie sa ne dezicem de ele.
R.: Pentru un final intr-o nota optimistã…care credeti ca ar fi motivul principal al „Plansului Demiurgului” azi, privind inspre literatura romana/moldoveneasca?
M.C.: Intr-o nota optimista… literatura romana, desi nu are un premiu Nobel este o literatura mare. Daca Rebreanu a fost numit de Kobo Abe drept maestrul sau este o recunoastere care inseamna mult si care ne inspira incredere in fortele proprii. Dar nu este vorba daca are sau nu are literatura romana aceasta recunoastere valorica internationala. Literatura romana a fost o expresie a organicismului nostru, pe care l-am promovat si teoretic si practic. Am fost oameni ai firescului, ai organicului. Cu aceasta nota particulara foarte frumoasa venim in marele dialog al valorilor. Cred ca anume prin aceasta nota, Vladimir Streinu vorbea chiar ca clasicismul este dimensiunea noastra esentiala. Prin acest clasicism si organicism noi spunem despre fiinta umana niste lucruri interesante care prezinta interes in lumea larga.
Aida PULPAN
