Una dintre cele două zone ale creierului solicitate pentru a face apel la memorie înregistrează numai aspectele generale ale unui eveniment, ceea ce ar putea explica motivul pentru care unele persoane sunt convinse că-şi amintesc un fapt care nu s-a produs niciodată, potrivit unui nou studiu, relatează AFP.
Lobul temporal medial, situat la baza creierului, se focalizează asupra faptelor specifice care ţin de un eveniment, în timp ce reţeaua parietală, care se află în partea superioară a creierului, memorează esenţialul fără detalii, explică autorii unui studiu publicat în Journal of Neurosciences.
Memoria umană nu este asemănătoare cu a unui calculator – nu este tot timpul complet exactă, a indicat Roberto Cabeza, un neurolog de la Facultatea de Medicină a Universităţii Duke (Carolina de Nord, sud-est), principalul autor al studiului.
‘Frecvent, oamenii sunt convinÅŸi de realitatea unor evenimente trecute, chiar dacă ele nu s-au produs’, a afirmat el.
Pentru a înţelege de ce persoanele pot fi sigure că-şi amintesc evenimente imaginare, aceşti neurologi au scanat creierul voluntarilor perfect sănătoşi cu un IRM, un sistem de imagistică prin rezonanţă magnetică, în timp ce erau supuşi unor teste recunoscute de memorie reală şi imaginară.
IRM-ul permite identificarea zonelor creierului active în timpul exerciţiilor mentale.
Aceste examene au arătat că subiecţii foarte siguri de memoria lor prezintă o sporire a activităţii cerebrale în lobul temporal medial, care memorează numeroase detalii foarte specifice şi concrete ale unui eveniment.
În schimb, subiecţii care s-au arătat de asemenea siguri de memoria lor în legătură cu subiectul evenimentelor care s-au dovedit imaginare prezentau o mai mare activitate cerebrală în reţeaua parietală frontală.
Persoanele care îşi bazează amintirile în special pe această zonă nu pot să-şi amintească decât generalităţi în legătură cu evenimentele şi, deşi sunt siguri de acurateţea lor, pot să se înşele.ROMPRES
