Bacau: Lansarea proiectului „Controlul integrat al poluarii cu nutrienti”

Ministerul Mediului şi Pădurilor a lansat joi Campania de sensibilizare şi conştientizare a Proiectului “Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienţi” în Bazinul Hidrografic Siret. Proiectul este derulat de Ministerul Mediului  şi Pădurilor împreună cu Banca Mondială şi Guvernul României. La deschiderea oficială,  moderata de Prof.univ.dr.ing.Vladimir Rojanschi  au participat Dragoș Luchian  – Viceprimar, Municipiul Bacău, Dumitru Brăneanu – Vicepreședinte, Consiliul Județean Bacău, Emil Vămanu – Director, Administrația Bazinală de Apă Sire, Iulian Movila – Director Executiv Adjunct, Agenția pentru Protecția Mediului Bacău, si Mirela Panaite – Şef lucr. dr. ing., Universitatea „Vasile Alecsandri”. Zeci de reprezentanţi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului,  APIA, Autoritatea Sanitar Veterinară, DSP, Garda de Mediu, Direcţia pentru Agricultură  şi autorităţi locale  din judeţele Bacău, Vrancea, Neamţ şi Suceava sunt instruiţi de experţi de mediu la un workshop care se desfăşoară timp de două zile în Bacău pentru reducerii poluării apelor cu nitraţi. Preocuparea pentru păstrarea surselor de apă este o prioritate în contextul în care peste 1900 de localităţi din România sunt vulnerabile la poluarea cu nitraţi. Câteva zeci dintre acestea sunt în Bazinul Hidrografic Siret, unde există zone sensibile la nitraţi pe tot spaţiul hidrografic. Prezenta nitraţilor în concentraţii peste limita admisă în zeci de fântâni şi izvoare din judeţul Bacău este confirmată de probele recoltate de personalul de la Autoritatea de Sănătate Publică. Sunt fântânile din interiorul localităţilor, amplasate în apropierea surselor de poluare:  latrinele, grajdurile şi depozitele de gunoi. Dragoș Luchian  – Viceprimar, Municipiul Bacău: „Este un proiect foarte mare care se adreseaza mediului urban dar in mare parte mediului rural, acolo unde sunt mari probleme legate de poluarea cu nitrati, fie datorita lipsei retelelor de canalizare, a lipsei statiilor de epurare,  fie datorita unei depozitari necorespunzatoare a gunoiului de grajd, fie datorita unei tehnologii agricole neprietenoase cu mediul. La nivelul municipiului bacau, una dintre principalele preocupari o reprezinta investitia in protejarea mediului prin cresterea calitatii apei si a solului. Incercam sa ne conformam directivei europene ca toate localitatile din judetul Bacau sa fie conectate la reteaua de apa si canalizare”. Investiţiile sunt absolut necesare pentru a reduce poluarea apelor şi a solului. Este nevoie însă şi de măsuri de reducere a poluării. Extrem de important este ca oamenii să conştientizeze riscurile acestui tip de poluare şi să afle că aceasta poate fi redusă printr-o depozitare corespunzatoare a deşeurilor.  Este deosebit de importantă informarea populaţiei care foloseşte ca sursă apa din fântâni cu privire la amplasamentul, construcţia fântânii şi asigurarea protecţiei sanitare a acesteia. Proiectul Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi are ca scop reducerea poluării apei şi solului cu nutrienţi prin investiţii pentru depozitarea gunoiului de grajd şi informarea publicului pentru păstrarea surselor de apă curate.  Investitiţiile se derulează în 69 de localităţi din zone vulnerabile la poluarea cu nutrienţi. Campania de promovare a proiectului urmăreşte conştientizarea oamenilor la riscul  poluării cu nitraţi şi responsabilizarea acestora pentru depozitarea deşeurilor  animale. Manuela UDROIU, specialist investitii in cadrul UNITATII DE MANAGEMENT AL PROIECTULUI: ”În cadrul acestui proiect în Bazinul Hidrografic Siret există deja trei platforme de colectare şi depozitare a gunoiului de grajd, la Mirceşti în judeţul Iaşi, în oraşul Frasin şi în comuna Todireşti din judeţul Suceava. Este prevăzut în proiect ca în mai 2013 să fie recepţionate alte platforme de colectare în Bacău la Răcăciuni, Gârleni, Căiuţi şi  Dumbrava Roşie,  în Iaşi la Cristeşti şi Scânteia, în Neamţ la Gherăeşti şi Bodeşti şi în judeţul Suceava la Gălăneşti, Gura Humorului şi Vicovu de Sus. Totalul investiţiilor ajunge la 6 milioane de euro”. O altă componentă a proiectului este înfiinţarea de staţii de epurare şi construcţia reţelelor de canalizare. În Bazinul Hidrografic Siret este prevăzută o astfel de investiţie în satele Homita şi Cristeşti din judeţul Iaşi. Suma alocată este de 840 de mii de euro iar termenul de finalizare în luna septembrie 2013. Proiectul este finanțat de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) și Facilitatea Globală de Mediu (GEF), care au acordat României un împrumut, respectiv un Ajutor financiar nerambursabil. Valoarea proiectului, implementat pe o perioadă de 5 ani, este de 60,04 milioane euro, sursele de finanțare fiind împrumut Banca Mondială – 50 mil. euro, donație Facilitatea Globală de Mediu (GEF) –. 4,01 mil euro, –          contribuții Consilii Județene – 1,4 mil. euro, contribuții Consilii Locale – 3,63 mil. euro, contribuție Administrația Națională Apele Române – 1 mil. euro. Se realizează activități de colectare, depozitare și gestionare a gunoiului de grajd prin construcția unor platforme comunale de depozitare a gunoiului de grajd, dotarea gospodăriilor cu platforme individuale de depozitare a gunoiului de grajd; dotarea comunităților locale cu echipamente pentru colectarea, compostarea și  împrăștierea ca fertilizant organic a gunoiului de grajd. Scopul campaniei este de a induce schimbări comportamentale la nivel de individ și grup pentru un control al poluării cu nutrienți, dar mai ales pentru identificarea de soluții viabile pentru protejarea în viitor a poluării apelor cu nitrați și nitriți. Pe termen lung, obiectivul acestei campanii este îmbunătățirea calității vieții prin practicarea agriculturii ecologice, împădurirea terenurilor improprii agriculturii și crearea de perdele forestiere de protecție. Aceste măsuri elimină riscul îmbolnăvirii cauzate de consumul de apă contaminată și promovează utilizarea eficientă a gunoiului de grajd care, în acest mod, nu va mai fi un factor poluant.

Comentarii

  1. Marilena Sorescu a zis:

    Excelenta Initiativa avand in vedere consecintele grave pe care le are contaminarea cu nitrati.

  2. Marilena Sorescu a zis:

    Prin fierbere sau folosirea filtrelor mecanice nivelul concentratiei de nitrati nu scade . Singura masura eficace este depozitarea in locuri speciale a gunoiului de grajd.

  3. Dorin Porojan a zis:

    Felicitari pentru Initiativa. Nitratii si nitritii in exces deregleaza si functiile organismului adult, putand contribui si la aparitia unor cancere.

  4. Oana Stere a zis:

    Unii ar zice, bah, poate au scapat nutreturile vacilor in apa, altii, care mai vad oaris’ce engleza, bah, cum naiba polueaza astia cu substante nutritive, o fi oare ‘nutrimente’, arunca astia cu mancare-n apa sau o fi o chestie de nutritie a pestilor?!..
    eh, nu’s decat niste prapadite de ingrasaminte chimice, azotati, asa de felul lor, da, cui-i pasa si care-ar fi problema?!
    Excelenta initiativa. Felicitari ministrului mediului.

  5. Mihai Sarau a zis:

    Nu va fi usor de purtat aceasta munca de lamurire cu oamenii.Tocmai de aceea,pericolul nu trebuie deloc minimalizat;oamenii vor intelege ca este spre binele lor si al copiilor lor.O misiune grea pentru Ministerul Mediului,dar perfect realizabila cu sprijinul administratiilor locale.

  6. Nu trebuie sa devenim NOI cei mai mari dusmani ai propriilor persoane!Nu degeaba zice romanul ca o mie de dusmani impreuna nu-ti pot face atata rau cat iti poti provoca singur.Asa si cu acesti nutrienti.E bine ca avem solutii la indemana,acum,cand inca nu e prea tarziu.

Adauga un comentariu

*