Cafeneaua subiectelor – GURA LUMII

Ca sa asculti gura lumii, sloboda, necenzurata de vreo opreliste sau frica, recunosc ca trebuie sa cam tragi cu urechea. Spre surprinderea mea insa am reusit sa folosesc si reportofonul, chiar cu succes, „fiindca pe noi, astia din talcioc care traim din resturi, tot nu-i asculta nimeni”.

„Alo, domnu, spuneti-i lui nea Base ca traim bine; chiar acum am venit cu-n transport de marfa de la groapa cu gunoi”.

Talciocul recicleaza o lume de mult consumata, epuizata de multiple functionari; toate sunt ciobite, caprate, ruginite, demodate, mucegaite, improvizatii; talciocul perpetuiaza nu numai existenta vechiturilor, ci si a metalitatilor pentru ca „n-avem bani, suntem amarati periferiei pe care Nea Base i-a uitat”.

„Noi, astia trei, cum ne vezi, am fi boieri daca am trai din gunoaiele lui Tariceanu. Numai ca habar n-avem unde le aruncam!”. „Pai talciocul e Mall-ul nostru”, apreciaza unul care vindea trei sticle cu prenadez”. „Avem marfa de firma, lipici, nu gluma, de import. Eu pot lipi Presedintele de Primul Ministru!”. Lumea rade; tot ce se refera la politica starneste ilaritate.

„Pe astianu-i lipseste nici dracu!” „Ba, prostilor, de aia nu traiti bine, fiindca munciti, dati cu sapa”. „Nea Fane, da mata o raita pana la Golden Blitz, ca esti mai bartan, si ada-mi un rachiu ca sa fiu in forma la uninominale; da vezi sa nu te retona blonda aia, ca daca afla nea Base e jale”. Putini scapa de sarcasmul talciocului: „Am avut cel mai frumos vis din viata mea; am visat ca Boc tacea…”

„Cine, ma, melita aia de la Cluj? Pai ala e eunucul lui Base…” „Am acasa doi caini, se zadarasc si noaptea, nu ma lasa sa dorm…I-am botezat Basescu si Tariceanu; sa fiu a naibii, ca doar mananca din aceeasi troaca…”. „Cu cine crezi tu ca ma-ntalnesc la groapa de gunoi? Cu Primaru, ce faci nea Gioni, se intreaba, tai frunze la caini… Da Dumneavoastra? Sa mor de nu l-am intrebat… Cica se documenta cum traiesc cetatenii bacaului… Vrea sa ecologizeze groapa; pai noi cum mai traim atunci? Murim de foame”.

„O sa sara in barca pedistilor, ca liberalii au cam luat apa in galosi”,”Frate, dupa mine numai primar sa nu fii, daca ai fost odata, vrei sa ramai, muti stadionul si umfli milionul, ca doar e mosia lu masa…”. „Imi place scandalul, zdranganeala, eu mananc pahare, is din aia… Am o problema, sparg, bag strambe; oare ce-am sa fac daca nu mai iese Basescu? O sa ma plictisesc, o sa ma izbesc cu capul de pereti…”. ‘Imi dau si eu cu parerea, n-au ce sa-mi faca, sa-mi confiste marfa… Tara asta a ajuns un fel de sarpe cu doua capete…”.

„Mai citim si noi ziare, ca nu suntem prosti; ce va sa zica referendum? O ideotenie, c-asa vrea muschii lui. D-aia n-ai, Vasile, cozonac pe masa”.”Ma, democratie e atunci cand inrebi ce vrea populatia”. „Da nu ma intreba ce vreau eu; ma intreaba tampenii, ca una, alta”. „Una Tariceanu, alta Basescu”. „|stia-s de rahat, pe onoarea mea; de rasul lumii”.

„Atunci, schimba-i”. „Sa-i schimbe Dumnezeu, eu nu pot”. „Da aia, care au furat in America, boxerii, nu ne-au facut de ras? Poti sa mai iesi afara fara sa nu te arate lumea cu degetul?” „Nici cu astia doi nu mi-e rusine; se cearta ca la usa cortului”.

Multe auzi la targul de relicve, gura lumii-i sloboda, insa comentariile si „analizele” politice ard matele si frig ficatii acestui „parlament” ad-hoc pana la inchiderea „Mall-ului pentru gura casca”; vrute si nevrute dar, cum spunea unul „la obiect”, fiindca „|ia de sus au Romania lor, iar noi o avem pe a noastra, de care guvernul habar nu are”, „Ei cu profitul, noi cu carpitul”, „Da ce, Carol n-o avea pe Elena, fiecare cu Lupeasca lui”, „Si pe banii nostri, mai domnule”, „Macar daca-i referendum sa ne dea si noua o masa calda, socialistii dadeau, astia-s boieri zgarciti…”
Mall sau parlament al vechiturilor, ori sala de judecata, duminica, 4 noiembrie, erau acolo vreo mie de voturi.

Ovidiu GENARU