România poate trece de la plata pe hectar la schema de plată simplificată propusă de Comisia Europeană (CE), respectiv la plata unică pe fermă, începând din anul 2014, a declarat, vineri, în cadrul unei întâlniri cu reprezentanţii organizaţiilor profesionale din sectorul agricol şi agroalimentar, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Dacian Cioloş.
‘Vom păstra plata pe hectar până în 2011 ÅŸi vom propune o eventuală continuare a acestui sistem până în 2013. Trecerea la noua schemă de plată va viza plăţile realizate pe bază istorică, adică plăţile pe fermă într-o perioadă de referinţă ÅŸi plata prin modelul regional, adică plăţile pe baza referinÅ£ei regionale. De asemenea, poate exista un sistem mixt’, a menÅ£ionat CioloÅŸ.
CE a lansat un document cu privire la controlul de sănătate al Politicii Agricole Comune, care este dezbătut la nivelul fiecărui membru al Uniunii Europene.
Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a arătat că schema de plată unică poate fi aplicată cu posibilitatea menţinerii unor ajutoare parţial cuplate pentru a menţine pentru zonele cu potenţial scăzut de producţie şi asigurarea unei productivităţi convenabile.
‘Vor fi introduse limite maxime ÅŸi minime pentru plăţile directe la nivelul fermei, în scopul reducerii discrepanÅ£elor dintre fermele mari, care primesc milioane de euro, ÅŸi cele peste 90 la sută de ferme mici care primesc sub 5.000 de euro’, a apreciat CioloÅŸ.
Cât priveÅŸte măsurile de bună practică de mediu, propunerea MADR vizează acordarea unor subvenÅ£ii în funcÅ£ie de respectarea condiÅ£iilor de către fiecare fermă în parte. ‘IntenÅ£ionăm să respectăm condiÅ£iile de mediu pe care le respectă toate statele membre în condiÅ£iile în care ÅŸi subvenÅ£iile acordate fermierilor români sunt egale cu cele primite în statele membre’, a precizat ministrul CioloÅŸ.
Planul de revizuire a politicii agricole comune (PAC) prezentat marţi în Parlamentul European este prima tentativă de reformă a PAC după 2003, iar propunerile avansate vor face obiectul unor intense dezbateri între statele membre, cu atât mai mult cu cât unele dintre propuneri sunt de la bun început destul de controversate.
Ideile Comisiei de revizuire a PAC sunt grupate în trei categorii distincte: simplificarea şi eficientizarea schemei de plăţi unice (SPS); ajustarea instrumentelor de sprijinire a pieţei la realităţile unei Uniuni cu 27 de membri; gestionarea noilor provocări.
În prima categorie, cea mai importantă propunere o reprezintă reducerea subvenţiilor pentru marile exploataţii agricole. Astfel, fermierii care primesc între 100.000 şi 200.000 euro vor primi cu 10 la sută mai puţin, cei care primesc între 200.000 şi 300.000 vor primi cu 25 la sută mai puţin, iar sumele peste 300.000 plătite fermierilor vor fi reduse cu 45 la sută.
Dat fiind faptul că în România nu există mari ferme agricole care să primească subvenţii foarte mari de la UE, această propunere nu ar afecta ţara prea mult dacă ar fi acceptată de celelalte state membre.
O altă propunere vizează majorarea suprafeţei minime pentru care se pot cere subvenţii UE. În prezent, limita minimă este de 0,3 hectare. Comisia nu a făcut o propunere concretă până la ce nivel să fie majorată.
La cea de-a doua categorie, propunerea care va necesita cele mai multe dezbateri va fi, cu siguranţă, cea referitoare la majorarea cotelor pentru lapte. Odată cu extinderea UE ÅŸi creÅŸterea consumului, ÅŸi cererea internă de lapte a crescut, prin urmare aceste cote care au fost fixate în anii ’80 nu mai acoperă necesarul, iar unele state sunt în situaÅ£ia de a plăti anual penalităţi mari pentru depăşirea cotelor de lapte, deÅŸi cererea internă rămâne nesatisfăcută.
Cum aceste cote vor fi complet eliminate din 2015, Comisia propune acum majorarea lor cu 2 la sută pe an, pentru a face mai uÅŸoară trecerea. DeÅŸi această majorare convine multor ţări – printre care ÅŸi României – există încă opoziÅ£ie din partea unor state mici, pentru care liberalizarea producÅ£iei de lapte ar avea efecte dăunătoare.
Cea de-a treia categorie de măsuri se referă la modul în care agricultura poate să răspundă adecvat unor situaţii generate de schimbările climaterice (secetă, inundaţii) sau de nevoia utilizării pe scară largă a biocombustibililor.
Una dintre propunerile care ar putea stârni controverse vizează creÅŸterea ‘modulării’, adică reducerea plăţilor directe către toate fermele care primesc mai mult de 5.000 de euro pe an, banii reÅ£inuÅ£i urmând a fi vărsaÅ£i într-un fond pentru dezvoltare rurală. ÃŽn timp ce unele state membre ar dori ca toÅ£i banii pentru agricultură să fie utilizaÅ£i pentru dezvoltare rurală, altele, printre care ÅŸi România, ar prefera să se menÅ£ină actualul sistem al subvenÅ£iilor.
Noile propuneri de reformă ale Comisiei vor fi dezbătute în următoarele şase luni în Consiliu, urmând ca, în baza rezultatelor discuţiilor şi negocierilor cu statele membre, executivul comunitar să vină cu propuneri legislative concrete în luna mai a anului viitor. Obiectivul acestui proces este ca până la finele anului viitor să fie luate o serie de decizii în privinţa politicii agricole comune, într-un moment în care la cârma Uniunii se va afla Franţa, principala beneficiară a PAC şi cea mai mare putere agricolă a Europei, care, cu siguranţă, nu îşi va da acordul pentru nimic care ar putea să aducă atingere intereselor sale.ROMPRES
