Un bacauan cu suflet mare, un colectionar impatimit, un generos donator care a imbogatit substantial colectiile Complexului Muzeal „Iulian Antonescu”, si-a serbat miercuri, 28 noiembrie, cea de-a 85-a aniversare.
Colonelul Ioan Dogaru s-a nascut in satul Galbeni, comuna Nicolae Balcescu. A ales cariera militara, a luptat in cel de-al doilea razboi mondial, fiind ranit si decorat in mai multe randuri. Marile sale pasiuni au fost, insa, numismatica si medalistica, domenii in care a devenit un fin si pasionat colectionar, cunoscut si pe plan european. Membru in Comitetul de conducere al Societatii Numismatice Romane, Ioan Dogaru a fost fondatorul Sectiei de Numismatica a Cercului Militar National, la a carui conducere s-a aflat timp de 22 de ani consecutiv (1976-1998). A organizat zeci de expozitii, a sustinut numeroase comunicari stiintifice , a publicat carti de numismatica si medalistica, cataloage si lucrari de specialitate, a realizat desene pentru peste 100 de medalii din argint dedicate domnitorilor, regilor si unor personalitati marcante ale istoriei si culturii romanesti, plus cele 175 de medalii dedicate lui Mihai Eminescu si medaliile dedicate personalitatii voievodului Stefan cel Mare si Sfant. A fost decorat de presedintele tarii cu medalia de argint brevet „150 de ani de la nasterea lui MIhai Eminescu”. A fost distins cu Diploma pentru merite desoebite in munca stiintifica, pentru activitatea de cercetare numismatica din Romania si cu titlul de Membru de onoare al Societatii Numismatice Romane.
Comoara de la muzeu
In anul 1996, i-a fost conferit titlul de cetatean de onoare al municipiului Bacau, pentru colectiile de mare valoare donate Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” si reunite intr-o sala speciala, care-i poarta numele, Sala colonel Ioan Dogaru, in care colectiile de medalii si monede stau alaturi de arme, uniforme de gala, dar si alaturi de cateva tablori pictate chiar de colonelul (r) Ioan Dogaru.
Lectie pentru copii
Inca verde si drept ca bradul, colonelul (r) Ioan Dogaru isi poarta cu demnitate anii, iar mintea sa este la fel de sprintena „ca pe vremuri”. Raspunde simplu la intrebarea noastra de ce a donat Complexului Muzeal din Bacau toate colectiile sale, adunate intr-o viata de om: „In primul rand, pentru ca am copilarit chiar in casa de peste drum de Muzeu, in stanga Bisericii Precista. In al doilea rand, pentru ca Bacaul a ramas si va ramane mereu orasul meu de suflet, iar in al treilea rand, pentru ca nepotii mei nu au veleitati de colectionar, pe ei ii intereseaza alte lucruri, mai pragmatice si am considerat ca e mult mai bine ca toate colectiile mele sa ramana intr-un muzeu, sa bucure ochiul si sufletul a sute, poate chiar mii de oameni, peste anii care vor sa vina.
Si m-as bucura foarte mult sa aflu ca aici, in aceasta sala care mi-a fost pusa cu generozitate la dispozitie de conducerea Complexului Muzeal „Iulian Antonescu”, profesorii de istorie si cei de limba romana vor veni cu elevii lor pentru adevarate lectii practice. Pentru copii, pentru tineri sunt gata de orice „. Stefan OLTEANU
