Oamenii perioadelor paleolitica, neolitica, ca si cei din epoca metalelor, care au locuit pe spatiul inconjurat de apele Negelului, Trebesului si Bistritei au avut posibilitatile mintale si fizice sa valorifice, in scopul imbunatatirii conditiilor de viata, tot ceea ce le-a-oferit spatiul geografic, pe care au decis sa-l locuiasca, spre binele lor si al celor pe care l-au lasat in urma lor. Acestia au dobandit, zi dupa zi, an dupa an, posibilitatile folosirii apei curgatoare si a izvoarelor, a lacurilor formate pe cale naturala si artificiala, fertilitatea solului pe care semanau semintele plantelor necesare hranei lor zilnice, a celor din care obtineau firul pentru tesut, bogatia oferita de codrii seculari, precum si spatiile geografice neimpadurite sau eliberate de copaci pentru plantarea pomilor roditori, a viilor, cresterea animalelor, organizarea prisacilor cu stupi, bogatiile piscicole ale lacurilor de langa Bistrita si Siret.
Activitatea perioadei indelungate a autohtonilor, a oamenilor din triburile indoeuropene, asezati in aceasta zona favorabila trairii statornice, nu s-a putut limita numai la teritoriul inconjurat de cele trei ape.
Pe masura trecerii timpului, a succesului in confruntarea cu efectele negative ale unora dintre fenomenele daunatoare ale naturii, a experientei dobandite si perfectionarii tehnicii de munca, zona de activitate a locuitorilor satului format intre ape, a fost extinsa. In jurul acestuia, s-au constituit alte asezari. Starea dezvoltarii acestor localitati a obligat la colaborare si ajutorare, chiar inrudire si apropiere intre oameni. Comunitatea de interese a determinat legatura sufleteasca dintre oamenii zonei, respectul reciproc. Conditiile si raporturile interumane au dus in timp la formarea unei mari proprietati obstesti care s-a extins, pana la formarea statului feudal Moldova, intre cursul Siretului, la rasarit si Culmea Petricica, la vest, la albia Bahnei, la sud si cea a Bistritei, la nord.
Uneori spatiul respectiv depasea sau era mai restrans de aceste delimitari. Documentele elaborate de primii domni ai Moldovei au aratat posesiunea targovetilor de Bacau la baltile de la Siret si dincolo de rau, la Dealul Sarii si zonele invecinate, pe praul Calugara si culmile alaturate, pe Bahna, care in fapt era Calugara cu hidronimul schimbat. In partea nordica, cursul Bistritei era depasit de proprietatea obsteasca a unor sate incluse in ocolul targului Bacau.
Numai existenta acestei indelungate si mari proprietati obstesti a permis amplele lucrari necesare aducerii debitului de apa din Trebes in albia Negelului si din Bistrita pana la cea a Trebesului. Distanta n-a fost prea mare, dar era de ajuns atitudinea rau voitoare a unui singur proprietar de pamant, pentru ca lucrarea respectiva sa nu fie realizata.
Evolutia asezarii satesti catre una urbana ar fi fost cu mult timp intarziata, daca n-ar fi fost imposibila, in cazul nerealizari acestora.
Constructiile hidrotehnice realizate de catre daco-carpii romanizati si romanii secolelor premergatoare intemeierii Moldovei, au permis organizarea numeroaselor mori de pe Trebes, Negel, dintre vadul Benciul, aflat „la iesirea dintre dealuri” si pana la varsarea in Bistrita, fapt care se petrecea pe ceea ce a fost numit in vremurile mai apropiate de noi „mosia Izvoarelor”. Realizarea acestora a dus si la dezvoltarea tabacitului si altor mestesuguri. Evolutia localitatii a avut loc in perioada de confruntare a carpo-dacilor cu romanii, alungarea la sudul Dunarii a legiunilor si administratiei imperiale, de expansiune a stapanirii acestora asupra fostei „Dacia Felix”, Panoniei si Moesiei, a unui proces de colonizare romano-crestina, initiata si realizata de Constantin cel Mare, de lupte cu barbarii, de succese blaho-bizantine pe Tisa si Nistru, contra maghiarilor si pecenego-cumanilor, conduse de regele Vlad, ajutat de mitropolitii „blachilor”, asa cum informeaza „Rohonczi Codex”, cronicari bizantini, latini, spanioli, francezi, arabi si cum demonstreaza descoperirile arheologice privind Cultura Dridu, una unitar romaneasca dintre Panonia si Transnistria, Carpatii de nord si Tesalia.
Prof. dr. Dumitru ZAHARIA
