Cetăţeanul este o persoană care are atât drepturi, cât şi îndatoriri, ambele exercitate şi respectate într-o societate democratică. „Pentru Consiliul Europei, adjectivul democratică subliniază faptul că este vorba despre o cetăţenie bazată pe principiile şi valorile pluralismului, întâietatea legii, respectarea demnităţii umane şi a diversităţii culturale ca bogăţie. (…) Astfel, conceptele de participare, democraţie sau cetăţenie participantă par să fie tot mai mult recunoscute ca fiind vitale (…) Cooperare, participare, dialog şi respect sunt cuvinte care desemnează atitudini pe care trebuie să le aibă toţi oamenii…”. Uniunea Europeană este „casa” a 27 de state şi a aproximativ 495 de milioane de cetăţeni. Această uniune de state reprezintă o experienţă unică de apropiere de resurse, competenţe şi visuri. Uniunea Europeană reprezintă însă şi o uniune a cetăţenilor, „Conştientă de patrimoniul său spiritual şi moral, Uniunea este întemeiată pe valorile individuale şi universale ale demnităţii umane, libertăţii, egalităţii şi solidarităţii; aceasta se întemeiază pe principiile democraţiei şi statului de drept. Uniunea situează persoana în centrul acţiunii sale, instituind cetăţenia Uniunii şi creând un spaţiu de libertate, securitate şi justiţie”. Conceptul de „cetăţenie” este departe de a avea un sens unanim acceptat, înregistrând multiple accepţiuni şi poziţionări relative definitorii. Explorarea sa evidenţiază atât diferenţe ale accepţiunilor dar şi similitudini în abordările sale. Cetăţenia europeană a fost definită prin Tratatul asupra Uniunii Europene, semnat în anul 1992 la Maastricht, incluzând drepturi, obligaţii şi participarea la viaţa politică şi vizând consolidarea imaginii şi a identităţii Uniunii Europene şi implicarea mai profundă a cetăţeanului în procesul de integrare europeană. „Cetăţenia Uniunii nu înlocuieşte cetăţenia naţională, ci se adaugă acesteia”. Practic, această precizare poate fi interpretată astfel: orice cetăţean care are naţionalitatea unui stat-membru este automat şi cetăţean european. Cetăţenia europeană are la bază principiile comune ale statelor-membre, incluse în Tratatul de la Amsterdam, intrat în vigoare la 1 mai 1999, respectiv: principiul libertăţii, principiul democraţiei, principiul respectării drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale şi principiul statului de drept şi decurge din drepturile fundamentale ale omului şi drepturile specifice acordate cetăţeanului european: „dreptul la liberă circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor membre, sub rezerva limitărilor şi condiţiilor prevăzute de tratate şi de dispoziţiile adoptate (…), dreptul de a alege şi de a fi ales în Parlamentul European, dreptul de acces la documente, dreptul de petiţionare, dreptul de a sesiza Ombdusmanul European, dreptul la protecţie diplomatică şi consulară”. Cu privire la dreptul de acces la documente, respectiv dreptul la informaţie, în Tratatul de la Amsterdam este specificat că orice cetăţean european şi orice persoană fizică sau juridică, având sediul într-un stat membru are drept de acces la documentele Parlamentului European şi ale Consiliului Uniunii Europene, în limita raţiunilor de interes public sau privat.
Informarea cetăţeanului este considerată o prioritate de către instituţiile europene, de aceea, în anul 1998 Comisia Europeană a lansat serviciul de informare Europe Direct , cu scopul de a informa cetăţenii asupra posibilitătilor şi drepturilor care le sunt oferite prin cetăţenia europeană, dar şi cu privire la orice alte informaţii generale europene.
Semnificaţiile conceptului de „cetăţenie” sunt diferite: de la accentul pe obligaţiile cetăţenilor la drepturile acestora, de la valenţele patriotice ale cetăţeanului la competenţele bunului cetăţean. Cetăţenia democratică vizează complexul cunoştinţe-capacităţi-atitudini-valori, respectiv:
– cunoştinţe şi reprezentări – concepte cheie ca libertate, justiţie, egalitate, demnitate umană, non-discriminare, democraţie, cetăţenie, drepturi şi responsabilităţi, interdependenţă şi solidaritate, stat de drept; cunoaşterea modului de funcţionare a instituţiilor; familiarizarea cu instrumentele naţionale şi internaţionale de protecţie a drepturilor omului; înţelegerea rolului drepturilor omului;
– capacităţi – comunicarea activă; gândirea critică; cooperare, interacţiune şi rezolvare paşnică a conflictelor; participarea la şi organizarea unor activităţi sociale; promovarea şi apărarea drepturilor omului;
– atitudini şi valori – responsabilitatea faţă de acţiunile proprii, preocuparea pentru dezvoltarea personală şi schimbarea socială; curiozitatea, acceptarea şi aprecierea diversităţii; empatia şi solidaritatea cu alţii; sentimentul demnităţii umane, a valorii personale şi a celorlalţi; justiţia socială, dorinţa de a activa pentru idealurile libertăţii, egalităţii şi respectului pentru diversitate. Faptul că România este stat-membru al Uniunii Europene şi faptul că acum suntem cetăţeni europeni, trebuie să ne determine a ne forma aceste competenţe de bază, astfel încât fiecare dintre noi să se poată realiza ca persoană liberă şi autonomă, care îşi cunoaşte şi îşi apără drepturile dar îşi asumă şi responsabilităţile într-o societate europeană.
Mădălina MANOLACHE,
Info Officer
Centrul EUROPE DIRECT Bacău
