Astazi incepe examenul de bacalaureat! Ca de obicei, primele doua zile sunt consacrate probei orale de limba si literatura româna. Ca de obicei … Numai ca, incepând cu acest an, obiceiul acestei prime probe s-a schimbat radical, datorita Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului. Si elevii si profesorii examinatori sunt pusi acum in fata unei mari provocari.
Comunicarea, in prim-plan
Marea – si cea mai contestata – noutate a programei de limba si literatura româna, asa cum a conceput-o M.E.C.T., consta in faptul ca principiul de baza al programei îl reprezinta paradigma comunicativ-functionala a disciplinei limba si literatura româna si mai putin studiul integrat al limbii si al literaturii. Asa stând lucrurile, programa de limba si literatura româna pentru clasele a XI-a si a XII-a a fost conceputa in asa fel incât sa formeze elevilor competente de comunicare, adica sa-i învete sa citeasca un text, sa-l înteleaga, sa-l puna în context si, mai ales, sa poata emite opinii despre acel text. Nimic rau in asta, pentru ca multi dintre absolventi se obisnuisera sa invete pe dinafara comentarii luate din carti sau direct de pe internet, in loc sa comenteze ei insisi textele. Numai ca, in loc sa faca din aceasta noutate un capitol al programei (ceea ce ar fi condus la un singur subiect de Bac axat pe competentele de comunicare), Ministerul a facut din aceasta „descoperire” axul principal al programei de limba si literatura româna. S-a ajuns, asadar, pâna acolo incât, de dragul competentelor de comunicare, a fost sacrificat aproape in totalitate tocmai continutul principal al probei care inca se mai intituleaza proba orala de limba si literatura româna. S-ar fi impus, de dragul schimbarii, inlocuirea studiului cronologic al literaturii române cu studiul tematic, de exemplu, dar in nici un caz nu trebuia redus atât de drastic studiul literaturii române in ansamblul ei. Ceea ce a ramas din studierea literaturii române in liceu e de râsul curcilor. In clasa a XII-a, de pilda, elevii mai au de studiat doar opt poezii, doua romane si o singura piesa de teatru!
Literatura româna sau legislatie europeana?
Atunci când au fost elaborate subiectele pentru examenul de bacalaureat, sesiunea iunie – iulie 2008, teroria literaturii, critica literara si peste 80 la suta din literatura româna studiata pâna acum in liceu au disparut cu desavârsire. Adica au fost pur si simplu excluse, de dragul schimbarii. Regretatul academician Mihail Ralea spunea, la lansarea cartii sale Sociologia succesului, ca inteligent este numai individul care nu confunda niciodata punctele de vedere. Daca aplicam aceasta definitie la cei care au decis elaborarea noilor subiecte, descoperim ca nu prea stralucesc de inteligenta.Textele propuse – şi listate pe site-ul bacalaureatului 2008 – sunt mai ales din spaţiul sociologiei, drepturilor omului, ba chiar şi din ziarul „Gândul”, ori din Pactul pentru Educaţie. Poate ca putinele dificultati care ar putea deruta pe unii candidati ar consta in gasirea raspunsului la intrebarea legata de un text al lui Jonathan Scheele (subiectul 97 – Conferinţa dlui Jonathan Scheele din 27 aprilie 2005) sau de Raportul Tismaneanu („Raportul final al comisiei prezidenţiale pentru analiza dictaturii comuniste în România” – subiectul 67). Pai, domnilor profesori, daca elevii dumneavoastra tot nu mai citesc literatura, sa-i indreptam spre citirea ziarelor si spre politichie.
Cum vor fi biletele
La proba orala de limba si literatura româna, candidatii la bacalaureat vor primi un text (din cele 100 de bilete cu câte un subiect, 98 sunt nonfictionale!), despre care vor trebui sa formuleze raspunsuri la trei tipuri de cerinte, din domeniul comunicarii. Oricât de stupid ar parea, asta este cruda realitate: absolventului de liceu i se cere sa fie în stare sa spuna despre respectivul text cine comunica, cui comunica, ce comunica si cum comunica. Nici cerintele privind mesajul textului nu sunt mai dificile, fiindca evaluatorii (conform normelor emise de Centrul National pentru Curriculum si Evaluare în Invatamântul Preuniversitar) nu mai asteapta de la elevi decât sa identifice ideile principale si sa fie capabili sa deosebeasca faptele de opinii. A treia cerinta, careia va trebui sa-i raspunda elevul, vizeaza exprimarea unei opinii personale despre un aspect, o idee, o afirmatie din respectivul text. Succes tuturor!
Stefan OLTEANU
