Masteratul si doctoratul, intre valoare stiintifica si fabrica de bani

In toamna acestui an, numarul locurilor pentru masterat si doctorat pur si simplu a explodat. Tinerii care si-au încheiat, în aceasta vara, studiile de licenta au la dispozitie 34871 de locuri subventionate de stat, de 1,5 ori mai mult decât anul trecut, pentru a urma o specializare în cadrul masteratului. Cele doua promotii de absolventi ai studiilor de licenta vor concura pe locuri diferite: cei care au absolvit patru ani de studii vor avea la dispozitie 15784 de locuri, în timp ce tinerii care au studiat timp de trei ani, dupa modelul Bologna, au asigurat un numar de 18463 de locuri finatate de la buiget. Sunt diferite, de asemenea, pentru cele doua promotii, durata si continutul masteratului: doua sau trei semestre de master pentru absolventii cu patru ani de studiu si doi ani de masterat pentru absolventii Bologna. Pentru prima data în România, si admiterea la masterat se va face în mod diferit, în functie de numarul de semestre parcurse de candidati la nivelul studiilor de licenta. In ceea ce priveste doctoratul, acesta a evoluat mult in ultimii 17 ani, de la simpla sustinere a unei teze la un program de studiu cu întâlniri saptamânale si examene în fiecare semestru. Anul acesta, universitatile vor avea 3000 de locuri la doctorat, dublu fata de anul trecut! Date fiind sumele vehiculate, putem aprecia ca doctoratul a devenit o adevarata fabrica de bani pentru universitati.Taxele anuale de studiu sunt cuprinse între 2000 si 6000 de lei! S-ar putea crede ca asemenea sume sunt prohibitive, mai ales pentru tinerii care lucreaza in invatamânt. Dar, grijulii, universitatile si-au impus punctul de vedere la nivelul Ministerului Educatiei, oferindu-le candidatilor la doctorat unele inlesniri foarte tentante, cum ar fi concediul platit pentru doctorat. Profesorii îsi pot lua 6 luni de concediu platit, o singura data, nu doar pentru redactarea tezei de doctorat, ci si pentru lucrari în interesul învatamântului, pe baza de contract de cercetare sau de editare. Profesorii au nevoie de aprobarea senatului universitar sau a consiliului de administratie al inspectoratului scolar. În afara celor 6 luni, profesorii au dreptul la concedii fara plata pentru specializare si perfectionare. Durata totala a acestora nu poate depasi 3 ani, într-un interval de 7 ani, iar aprobarile sunt date de conducerile universitatilor sau ale inspectoratelor scolare. Ce-i drept, s-a avut oarecum in vedere si tinuta stiintifica a candidatilor, la majoritatea universitatilor proba de admitere incluzând un examen scris sau o discutie purtata cu profesorii comisiei de examinare, pe o anumita tema data, la care se adauga evaluarea dosarului ce contine studiile si comunicarile cu care se poate lauda candidatul. Dar universitatile au avut grija sa-si stabileasca, fiecare, propriile particularitati de selectie a candidatilor, astfel incât toate locurile sa fie acoperite. Nu putem evita, in aceste conditii, intrebarea: ce reprezinta la ora actuala examenul de doctorat, confirmarea unei valori stiintifice reale a candidatilor sau o eficienta fabrica de bani pentru universitati? (St.O.)