Chiar dacă legislaţia în materie de minori genereaza premisele şi drepturile asigurării unor condiţii normale de viaţă mamei şi copilului, a unei protecţii sociale reale, tot mai mulţi minori ajung să fie cercetaţi de organele de anchetă. Potrivit procurorilor băcăuani, pentru ca aceste drepturi să fie efective este necesară alocarea unor fonduri substanţiale destinate ocrotirii minorilor, având în vedere că între cauzele ce generează infracţionalitate în rândul lor, se regăseşte sărăcia. Aşa se explică preponderenţă infracţiunilor vizând patrimoniul, adică furtul şi tâlhăria, dar şi infracţiunile contra vieţii. Se ştie că la Bacău sunt copii cercetaţi pentru crimă.
Familia se regăseşte la originea comportamentului deviant
După cum au declarat surse judiciare băcăuane, cei mai mulţi infractori minori provin din familii sărace care nu pot asigura copiilor lor nici minimul decent sub aspect material şi al educaţiei. Un mare număr de infractori minori provin din familii dezorganizate cu părinţi decedaţi, despărţiţi, cu mulţi copii , familii imorale, familii în care se consumă alcool în exces şi nu în ultimul rând din familii din care ambii părinţi sau măcar unui sunt plecaţi la lucru în străinătate. Aşa se face că din punctul de vedere al Criminologiei există în aceste momente o relaţie, confirmată de practică, între delicvenţa juvenilă şi familie. La Bacău, spun psihologii, „există familiile în care sunt delicvenţi, iar minorii pot învăţa în familie comportamentul infracţional. De aceeaşi parte a baricadei se situează şi cazurile în care părinţii în mod indirect, determină şi modelele de comportare ale minorului, modele existente în acel mediu. Nu în ultimul rând, dacă acesta este un mediu delictual, minorul are modele delictuale de conduită, care îl influenţează pentru tot restul vieţii”.
Tot mai mulţi copii şi minori sunt trimişi în judecată
După cum reiese din datele puse la dispoziţie de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, aproape 100 de copii au fost trimişi în judecată în primele 6 luni din 2008 .Dintre aceştia, pentru că au prezentat pericol social, s-a luat măsura arestării preventive în 8 dintre cazuri. Aşa se face că discutăm despre 41 de inculpaţi minori trimişi în judecată de Parchetul Judecătoriei Bacău, despre alţi 21 care fac obiectul dosarelor penale la Oneşti, alţii 19 la Moineşti şi de 7 minori anchetaţi de procurorii buhuşeni. Practic nu există instanţă de judecată de la Bacău care să nu aibă spre instrumentare dosare penale puse pe seama faptelor comise de infractori minori. „Pe categorii de pedepse, spun aceiaşi anchetatori, 17 sunt inculpaţi pentru infracţiuni contra vieţii( de la loviri, tâlhării, vătămări corporale, lovituri cauzatoare de moarte şi chiar crime- n.r.), unul a fost trimis spre a fi judecat pentru infracţiuni ce vizează viaţa sexuală, iar…70 pentru infracţiunile împotriva patrimoniului”.
Psihologii trag semnalul de alarmă
Ei spun că familia determină certul de persoane faţă de care minorul leagă prietenie ori neprietenie, fapt ce constituie modele de conduită pentru viitor. Minorii care săvârşit fapte din sfera ilicitului penal, nu găsesc, de regulă, în familie, educaţia necesară, adică acel suport care să-i înveţe ce sunt infracţiunile şi cum să reziste tentaţiei de ale comite. Aceşti copii şi minori găsesc învăţătura în afara familiei , în stradă, învăţătură ce îi influenţează şi conduce. Dar nu trebuie uitată nici problema disciplinei, separată de zicala prin care „bătaia e ruptă din Rai”. Problema disciplinei, a autorităţii şi supunerii faţă de părinţi este un lucru pe cale de dispariţie.Asta pentru că există unii minori care nu au de unde o învăţa, unii părinţi îşi exercită drepturile asupra copiilor prin violenţe nejustificate şi disproporţionate, fapt ce lasă urme adânci în mintea lor, urme ce vor ieşi la iveală la maturitate. Alţi părinţi îşi lasă copii în grija bunicilor, rudelor sau a unor persoane străine, care practic , fie nu au autoritate asupra lor, fie nu se ocupă efectiv de educaţia lor. „Discutăm tot mai des despre tensiunile familiale: ostilitate, duritate, severitate, iritabilitate,copilul care pune probleme, minorul care are complexe. Dar dacă vorbim despre tulburări şi tensiuni, înseamnă că le are întrucât le regăseşte în mijlocul familiei din care provine”, au concluzionat psihologii băcăuani.
Delicvenţi din cauza familiei
Magistraţii au precizat la rândul lor că procentul delicvenţilor minori, proveniţi din aceste tipuri de familii, este de două ori mai mare faţă de cei din familii organizate. Explicaţia constă în aceea că, în cazul familiilor dezorganizate, nu se poate efectua o disciplină şi supraveghere a tinerilor, nu se manifestă activitatea şi educaţia necesară creşterii copilului; copilul şi tânărul sunt expuşi contactului cu mediul negativ (strada, grupuri de tineri nesupravegheaţi, etc). Lipsa de educaţie din familie se regăseşte însăşi în şcoală. Foarte mulţi minori nu ştiu carte, sunt analfabeţi. Unii chiar dacă au absolvit câteva clase, nu ştiu nici să scrie. Imposibilitatea instituţiilor şcolare de a cuprinde şi menţine în sistemul şcolar toţi minorii de vârstă şcolară, duce la creşterea numărului de abandon şcolar în oraşe unde minorii încep să vagabondeze, să creeze grupuri, şi să comită fapte antisociale. Deşi în mediul rural abandonul şcolar este mai mare, se comit mai puţine infracţiuni , întrucât minorii sunt antrenaţi în activităţi gospodăreşti. „O altă cauză care determină şi favorizează săvârşirea infracţiunilor de către minori, o constituie consumul de alcool şi droguri. Multe din infracţiunile săvârşite de minori au la bază curajul dat de consumul de alcool. Aceleaşi aprecieri sunt valabile şi pentru victimele minori, marea lor majoritate provenind din familii dezorganizate cu nivel de instruire elementar sau din familiile în care părinţii sunt plecaţi la lucru în străinătate”, au declarat surse din Tribunalul Bacău. Florin Nistorescu
