Comuna Costesti, in strai de sarbatoare

Comuna Costeşti, una dintre cele mai mari din Republica Moldova, cu peste 11.500 de locuitori, s-a îmbrăcat în strai de sărbătoare. Costeştenii de la mic la mare au ţinut în această zi măreaţă, cum a numit-o primarul Tudor Gâncotă, să-şi omagieze graiul străbun.

În faţa Casei de Cultură, pe al cărei frontispiciu scria: “Limba Română este Patria mea”, s-au adunat câteva mii de oameni din Costeşti şi din satele din împrejurimi. Un sobor de preoţi, în frunte cu părintele Vasile Ciobanu, a binecuvântat sărbătoarea, care s-a desfăşurat la iniţiativa filialei din această localitate a Forului Democrat al Românilor din Moldova. În continuare, Tudor Grigoriţă, preşedintele Filialei Costeşti a FDRM, a menţionat: ,,Costeştenii au luptat pentru ca limba română să revină acasă, fiind prezenţi la toate Marile Adunări Naţionale care cereau dreptul nostru la limbă şi alfabet”. Corul bisericesc “Sfântul Nicolae” din localitate a interpretat în continuare o serie de cântări patriotice. Şi nu întâmplător. Părintele Teodor, care a menţionat că ,,limba română ni-i dată de Dumnezeu”, şi-a făcut în 1974-’75 serviciul militar împreună cu cel care a fost şi a rămas marele compozitor Ion Aldea-Teodorovici. Părintele Ioan şi doamna Veronica Grigoriţă, conducătoarea minunatului cor, exact în aceeaşi zi de 31 august, şi-au serbat aniversarea căsătoriei, cei cinci copii ai lor cântând alături de maturi melodii mobilizatoare. În continuare scriitorul Nicolae Dabija, preşedintele Forului Democrat al Românilor din Moldova, a menţionat că acţiuni asemănătoare de elogiere a limbii române sunt organizate pretutindeni în republică de către filialele FDRM.

„Noi suntem niste lacrimi de-ale lui Eminescu”

Grigore Vieru, prezent la manifestare, a spus: ,,Au fost momente când mi-au dat lacrimile aici la Costeşti. Am sentimentul că mă aflu într-o biserică, şi nu în faţa Casei de Cultură. Noi suntem nişte lacrimi de-ale lui Eminescu… La Costeşti am fost întâmpinaţi cu dangăte de clopot în 1989. Preotul de aici, părintele Filaret Ciobanu, în acel an oficiase rugăciuni zilnice de ocrotire a mea, a lui N.Dabija şi L.Lari. De aceea de atunci si pâna acum, poate, am supravieţuit şi am reuşit”. Asistenţa a răspuns cu un talaz de aplauze cântecului ,,Graiul meu nemuritor”, interpretat de poet. Academicianul Anatol Codru a menţionat: ,,Mulţumesc acestui cor unic, cu cântece despre Neam, despre Limba noastră românească… Limba noastră e aurul nostru”. Actorul Sandu Aristin Cupcea a recitat câteva poezii patriotice, întâmpinate cu multă căldură de către asistenţă. La întâlnire a fost prezent şi dl Constantin Scripăţ, subprefectul judeţului Bacău, cu o delegaţie de consilieri judeţeni şi locali. Între altele, domnia sa a menţionat: ,,Mulţumesc conducerii FDRM că ne-a adus la Costeşti. Dacă n-aş fi vizitat această localitate, nu mi-aş fi imaginat patriotismul de care dau dovadă basarabenii, n-am fi cunoscut cu adevărat ce înseamnă Republica Moldova, dragostea lor pentru Grai şi Neam”.

„Basarabia mai are de câstigat procesul recuperarii limbii române”

Jurnalistul Florin Filioreanu, corespondent Radio România Actualitati, a inmânat poetului Grigore Vieru si primarului Tudor Gâncotă doua lucrari de prezentare a judetului si municipiului Bacău: ,,Marturisiri – Bacău, o identitate europeană’’ si ,,Istoria municipiului Bacău’’. Theodor Codreanu, scriitor din Huşi, a ţinut să sublinieze: ,,Basarabia mai are de câştigat nişte procese din istorie. Unul dintre acestea – de recuperare a limbii române – l-a câştigat. Am participat la mai multe acţiuni dedicate Limbii Române pe parcursul mai multor ani din mai multe localităţi din Republica Moldova, dar cea mai impresionantă a fost cea de la Costeşti”. Andrei Vartic, prim-vicepreşedinte al Forului Democrat al Românilor din Moldova, a făcut din partea FDRM o donaţie importantă de carte pentru biblioteca din localitate. Scriitorul Andrei Strâmbeanu a felicitat costeştenii cu ocazia celei mai frumoase sărbători a poporului nostru. La manifestare au participat formaţiunea folclorică ,,Haiducii”, ansamblul ,,Păjuriţa” şi colectivul de dansuri sportive din localitate.
caseta

În cadrul manifestării au mai avut loc sfinţiri de carte adusa din România de Editura Vicovia şi Tipografia Docuprint – ambele din Bacău, expoziţii de broderie, un festival-concurs de sarmale pus la cale de Maria Puşcaş-Litvac. Ansamblul folcloric ,,Brătila’’ din comuna Helegiu-Bacău, condus de profesor Camelia Gârneaţă si Willhem Darie, a sustinut un program folcloric mult aplaudat de localnici. Sărbătoarea s-a încheiat la o oră târzie cu o horă a satului. Gheorghe Bivol, Chisinau