Exploratori in lumea autistilor

* tulburare psihica sau stare unica a fiintei umane, misterul autismului nu a fost inca dezlegat de specialisti * in Bacau, copiii cu autism au acum la dispozitie doua metode de terapie – comportamentala (la centrul „Delfinul” al asociatiei Betania) si relationala (la centrul „Sens” al fundatiei cu acelasi nume)*

George are patru ani si este autist. Lumea lui comunica prea putin cu a noastra. Universul straniu al copilariei sale reprezinta o adevarata drama pentru parinti si o continua provocare pentru terapeutii de la asociatia Betania. Mama copilului, Ramona Busuioc, asistent social de profesie, marturiseste ca „m-am ocupat ani buni de copii cu nevoi speciale si eram fascinata de cei cu autism. Nu m-am gândit niciodata ca voi avea unul”. George a fost diagnosticat la doi ani, dupa ce „am observat ca avea o problema, de exemplu nu vorbea si nu reactiona la chemari, asa ca l-am dus la medic”. Marea problema e comunicarea: „e greu ca propriul copil sa nu-ti spuna «mama». De multe ori nu-l inteleg, nu stiu ce vrea sau ce-l doare”, explica femeia. Spre deosebire de parintii care in asemenea situatii intra in panica sau nici macar nu-si dau seama ce se intâmpla cu copilul lor, Ramona Busuioc l-a introdus imediat intr-un program de terapie si, mai mult, a creat in aprilie anul acesta o Asociatie a Parintilor Copiilor Autisti din Bacau. Organizatia are deja 30 de familii membre care se intâlnesc lunar pentru informare, consiliere si sprijin si isi propun sa-i reprezinte pe acesti copii in fata autoritatilor. Desi percepe dureros unele reactii ale celor din jur la problema baiatului ei, Ramona Busuioc a gasit puterea sa vada si jumatatea plina a paharului: „oamenii privesc ciudat gesturile repetitive ale copilului, cred ca acesta nu vorbeste pentru ca tu nu i-ai vorbit destul, educatoarea de la gradinita confunda autismul cu surditatea, medicii se uita la copil ca la un animalut rar” si totusi „te apropii mai mult de copil, constientizezi fiecare pas pe care-l face, te bucuri de exemplu si daca duce singur o hârtie la gunoi”, a mai spus ea.

O stare misterioasa

Potrivit enciclopediei online Wikipedia, autismul este o tulburare de dezvoltare a creierului uman ce afecteaza interactiunea sociala si comunicarea si produce comportamente repetitive, problemele debutând inaintea vârstei de trei ani. Putini copii cu autism pot trai independent ca adulti, totusi exceptiile au dat nastere unei „culturi autiste”, in care unii cauta leacuri, in timp ce altii considera ca autismul e mai degraba o stare unica decât o tulburare. Dupa spusele presedintelui asociatiei Betania Bacau, Andre Muit, „statisticile actuale indica un copil autist la 160 de copii normali – si cifra e in crestere”. Cauzele autismului ramân controversate.

Terapia comportamentala

Copiii cu autism din Bacau au acces in acest moment la doua metode de terapie: cea comportamentala (folosita de centrul „Delfinul” al asociatiei Betania) si relationala (promovata de psihologul clinic Michal Omer si utilizata in Centrul de Consiliere si Terapie pentru Autism / Diverse Nevoi Speciale al fundatiei „Sens”).
Terapia comportamentala (ABA), arata Wikipedia, se centreaza pe invatarea sarcinilor dupa principiile behavioriste stimul, raspuns si recompensa, precum si pe masurare si evaluare obiectiva a comportarilor observate.
Asociatia Crestina de Caritate, Misiune si Ajutor România-Olanda, infiintata la Bacau in 1995, are drept scop sprijinirea persoanelor defavorizate prin proiecte sociale, medicale si educative. In 2005, pe fondul unui numar mare de copii cu autism, organizatia a deschis centrul «Delfinul». Unitatea are acum 16 asistati cu program permament si peste 20 in regim ambulator (câteva ore de terapie pe saptamâna) sau cu program supravegheat de terapie la domiciliu. „Specialistii nostri sunt pregatiti in Olanda. Parintii sunt implicati si ei, urmeaza cursuri speciale la noi si continua terapia acasa”, a explicat Andre Muit.

Terapia relationala

Metoda relationala (DIR/Floortime) este definita de Wikipedia ca fiind centrata pe dezvoltare, individualitate si relationare. Ea trateaza cu problema cheie a comunicarii in mod individualizat, cu ajutorul mai multor forme de terapie (ocupationala, senzorial-motorie sau a vorbirii), asociate cu implicarea familiei si cu sesiuni speciale de joaca.
Psihologul clinic Michal Omer, doctor in autism, activeaza in Bacau de câteva luni. Nascuta in România dar plecata in Israel când era copil, Michal Omer a fost multi ani profesor de engleza. Cu timpul, a realizat ca se ocupa mai mult de problemele de comportament ale elevilor decât de engleza lor si s-a orientat catre psihoterapie. Intoarsa in tara, ea a demarat recent la Bacau, impreuna cu Asociatia pentru Promovarea Invatamântului European, un curs despre „Noile abordari ale autismului”. „Intentionez de asemenea sa deschid un centru pentru autisti care sa dezvolte, de exemplu, comunicarea intre parinti si copii si intre parinti si parinti”, a declarat specialista. Ea a adus din Israel si un instrument inedit de terapie si dezvoltare personala – cartile de joc terapeutice create de Itzik Shmulevitz. Cu aspect de tarot, bazate pe imagini si cuvinte, acestea slujesc atât psihoterapeutilor, cât si oamenilor normali, carora „neobisnuitele carti le faciliteaza intoarcerea catre sine, pentru rezolvarea unor probleme cotidiene sau autocunoastere”, dupa cum a explicat Michal Omer.
In viziunea sa, „autismul nu e o boala, ci o stare unica. Nu numai autistii trebuie sa se adapteze la lumea noastra, ci si noi la a lor. Desi abordarea psihologica si medicala traditionala sustine ca autismul e ceva ireparabil, noi credem ca un autist se poate integra complet in societate”. Ea critica terapia comportamentala pe motiv ca „foloseste invatarea mecanica si nu implica suficient familia copilului”. Bacauanii care au copii cu autism sunt sfatuiti de Michal Omer „sa nu dispere”, „sa constientizeze ca stagnarile sau regresiile fac parte din evolutia fireasca a unui copil autist” si „sa priveasca situatia nu ca pe o nenorocire, ci ca pe o ocazie unica pentru ei de a evolua si de a-si schimba viata in bine”.
Alin LEANCA