Există oameni care o viaţă întreagă nu au făcut altceva decât să plătească datorii. Vorbim despre datoriile faţă de întreţinerea apartamentului ori a casei, despre datoriile impuse de şcolarizarea copiilor, despre nunţile şi botezurile neprevăzute şi aşa mai departe. Vreme îndelungată, aceşti oameni nu s-au gândit nici un minut că vor plânge când îşi vor calcula vârsta uitându-se în buletinul de identitate. Dar există, în acelaşi context, şi oameni care, spun cei din preajma lor, vor trăi 100 de ani. Este vorba despre categoria celor care merg cumpătat pe stradă, care nu-şi fac griji la ce vor mânca mâine, pe care nu-i doare nicăieri de restanţele de la întreţinere. Sunt semenii noştri care, cică, nu se consumă câtuşi de puţin. Am discutat pe scurt despre oamenii simpli, care au frică de împrumutul din bancă, de hazardul în lumea financiară şi de Dumnezeu.
La capătul opus al situaţiei trebuie să amintim şi despre „patronii de patroni” care se gândesc tot timpul că angajaţii lor îi fură , de băcăuanii care câştigă bani şi din piatră seacă doar pentru bunăstarea familiei şi de ce nu, despre acei dintre noi care au făcut un cult din bani, afaceri, etc. Am întâlnit un om de afaceri care spunea că nu are somn dacă la un business nu–şi fraiereşte partenerul de afacere cu cel puţin 10 bani. L-am întrebat de averea lui de care era tare mândru, de sănătatea copiilor, dar pe final de discuţie, i-am pus întrebarea dacă se simte un om fericit. Răspunsul a fost scurt, nervos şi cu privirea în pământ: NU.
Vorbim aşadar de oamenii care ştiu să-şi găsească fericirea dincolo de contul din bancă. Discutăm despre acei oameni care se bucură şi pentru frumuseţea unui fir de iarbă. Ei bine, după părerea mea, oamenii cu adevărat fericiţi sunt pe cale de dispariţie, din simplul motiv că foarte mulţi nu au căutat fericirea cu adevărat. Nici nu ar fi avut timp s-o găsească devreme ce patronul se gândeşte 24/24 doar la profit, la taxe şi impozite şi de aici, la evitarea Fiscului, alţii îşi fac griji pentru că, iată, vine din nou Iarna cu preţurile ei la întreţinere şi tot aşa. Firesc şi logic vă întreb şi pe dumneavoastră dacă suneţit fericiţi? Răspunsul l-aş putea afla din privirile trecătorilor de pe stradă, dar cred că o astfel de meditaţie vă interesează pe fiecare în parte. Apropo! Sunteţi fericit? (Florin NISTORESCU)