Un bun prieten al marelui poet Nichita Stanescu s-a aflat marti pentru câteva ore la Bacau, unde a participat ca invitat de onoare la lansarea cartii de debut „La nasterea mea a cazut o stea” a Victoriei Leonov, membra a Clubului Vârstnicilor „Constantin Brâncoveanu”. Dupa eveniment, poetul galatean Dionisie Duma a gasit câteva momente pentru a ne marturisi amintiri si gânduri legate de Nichita.
Cum l-ati cunoscut pe Nichita?
L-am cunoscut in ultimii lui ani, in Bucuresti, la o intâlnire literara. I-a atras atentia prenumele meu, „de zeu” cum spunea el. Ne-am imprietenit si m-a invitat la el la un pahar de vorba.
Relatati câteva amintiri cu el!
Imi amintesc cu nesfârsita nostalgie de serile in care povesteam in bucataria lui micuta sau imi spunea „piciorul meu cere drum” si plecam la o bere si o vodca in oras. O data, s-a certat foarte tare cu un prieten comun si, de nervi, a scris 50 de poezii intr-o singura noapte. Altadata, mi-a spus un lucru esential despre poezie, lucru pe care l-am considerat testamentul lui in ce ma priveste: „Batrâne, ia aminte, Poezia e singura care-ti poate oferi, oricând, conceptele operationale ale supravietuirii”.
Ce ati invatat de la el?
Simt ca un prieten ca el nu mai pot gasi, plecarea lui a lasat in mine o rana care nu se vindeca. Ca poet, cred ca am luat de la el emotie poetica. Am preferat totusi sa nu-i fiu epigon, oricum nu m-as putea apropia de valoarea lui. Ca om, am primit de la el o lectie de umanism adevarat.
Ati scris poezii despre Nichita Stanescu?
Da. Una am scris-o chiar in noaptea in care a trecut la cele vesnice, fara sa stiu ca murise. Se numeste „Prima plecare”. Ultima strofa suna asa: „Trezeste-ma, hai, vino, de departe / Artarii dorm in iarba ca-n sicriu / E prima mea plecare inspre moarte / Doar mâna ta e-un semn ca mai sunt viu”.
Nichita Stanescu
Marele scriitor Nichita Stanescu, ales membru post-mortem al Academiei Române, ar fi implinit anul acesta frumoasa vârsta de trei sferturi de veac. Aclamat fara rezerve atât de publicul larg cât si de critici, poetul Nichita Stanescu apartine poeziei moderniste din anii ’60, fiind incadrat in categoria foarte rara a inventatorilor lingvistici. A absolvit Filologia la Bucuresti. A avut trei sotii. Debutul sau literar este „Sensul iubirii” (1960). In 1975, a primit premiul international Herder, iar in 1980 a fost nominalizat la premiul Nobel pentru literatura.
Dionisie Duma
Poetul Dionisie Duma, membru al Uniunii Scriitorilor, s-a nascut in 1940 la Tecuci, unde locuieste si astazi. A absolvit Filologia la Iasi. A debutat ca scriitor in anii ’70. In 2005, a publicat, sub titlul „O pata de sânge care vorbeste”, o microantologie de versuri de Nichita Stanescu in româna si engleza.
Alin LEANCA
