Inspectoratul General al Politiei Române, prin Institutul pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii, a realizat un sondaj de opinie în mediul rural privind violenta din aceasta zona demografica.
Studiul efectuat scoate în evidenta cauzele unor fenomene care afecteaza comunitatile, precum consumul de alcool, lipsa de educatie, precaritatea nivelului de trai, lipsa locurilor de muncă si depopularea satelor de forta de munca tânara, alaturi de îndepartarea de educatia religioasa. Limbajul violent este recunoscut de aproape jumatate dintre subiecti, ca fenomen ce afecteaza comunitatile rurale. Insa, în acelasi timp, se constata un grad relativ ridicat de toleranta pentru comportamentele violente, fie ele de natura verbala sau fizica. Astfel, injuriile adresate unei persoane, agresarea fizica a copiilor sau a altor persoane sunt considerate ca justificate în anumite situatii de o proportie semnificativa dintre subiecti.
Familia, cea mai importantă valoare
Familia însa este privita mai degraba ca o forma de gospodarire comuna si ca sprijin material pentru copii, fiind destul de putin constientizata necesitatea unei relatii armonioase, care sa ofere un cadru de dezvoltare pentru toti membrii ei. Asa se explica si faptul ca aproape jumatate dintre cei chestionati pledeaza pentru mentinerea unitatii familiei, chiar daca partenerii au un comportament violent care afecteaza dezvoltarea copiilor.
De asemenea, apararea gospodăriei reprezinta o situatie care, în opinia unora dintre respondenti, justifica recurgerea la violenta. Astfel, 42,5 la suta cred ca au dreptul sa recurga la orice mijloace împotriva celor ce le-ar încalca proprietatea. Existenta unui cumul de convingeri care sustin amploarea fenomenului violentei intrafamiliale este demonstrata de unele dintre raspunsurile subiectilor. Astfel, aproape jumatate dintre subiecti considera ca, pentru un copil, este mai buna o familie unita, chiar daca este violenta, decât situatia parintilor despartiti, un sfert dintre ei cred ca o palma, din când în când, nu afecteaza relatia de cuplu, iar lovirea sotiei de catre sot este uneori justificata în opinia a aproximativ 20 la suta dintre respondenti. Astfel de convingeri consideram ca sunt tributare ideii ca sotia si copii reprezinta o forma de posesie a barbatului, care are datoria de a-si impune autoritatea asupra acestora, apelând la diverse forme de constrângere. Astfel, 40 la suta dintre subiecti declara ca sotia si copiii trebuie sa asculte în orice situatie de barbat.
Educatie cu ajutorul Calului Balan!
Educarea si disciplinarea copiilor în mediul rural include frecvent lovirea acestora, chiar daca acest fapt este cu greu recunoscut! Doar 5,5 la suta au admis ca în satul lor sunt cazuri de maltratare fizica a copiilor, desi o treime dintre subiecti cred ca pentru educatia unui copil este necesara si bataia, iar 42 la suta dintre respondenti considera ca bataia administrata unui copil se justifica uneori. Totuşi, respondentii par sa opereze distinctia între diferite grade de intensitate a corectiei fizice, daca numai 34,6 la suta sunt de acord ca o palma data unui copil reprezinta o problema grava, când este vorba de bataie aproape 70 la suta dintre subiecti au admis ca aceasta este o problema grava. Mai mult decât atât, faptul că 78 la suta dintre subiecti considera ca fiecare parinte trebuie sa-si disciplineze copiii dupa cum crede de cuviinta demonstreaza o rezistenta puternica la schimbare din parte cetatenilor din mediul rural, acestia fiind putin dispusi sa-si puna sub semnul întrebarii setul de valori si convingeri si sa accepte sa învete forme alternative de educare a copiilor, perpetuând astfel modelele receptate în propria familie.
Onoarea, “reperata” prin violenta!
Una dintre convingerile ce sustin în general comportamentele violente este aceea ca individul nu îsi poate asuma responsabilitatea în toate situatiile pentru reactiile sale violente, responsabilitatea fiind disipata catre ceilalti sau catre natura situatiei. Din acest motiv, anumite comportamente violente sunt considerate, de catre respondenti, ca justificate „in anumite situatii”. Astfel, desi 79,5 la suta dintre subiecti sustin ca un om nu ar trebui sa apeleze la violenta pentru a rezolva o situatie, 48,1 la suta considera ca orice om îsi mai pierde cumpatul si devine violent. Totodata, 70,4 la suta cred ca este de datoria lor sa-si apere onoarea cu orice pret. Cum, de cele mai multe ori, a-ti apara onoarea este înteleasa ca pedepsirea celui care a jignit sau a umilit pe cineva, existenta în proportii atât de mari a acestor atitudini explica frecventa conflictelor violente pe fondul încercarii de razbunare a unor ofense reale sau aparute în imaginatia deformata de consumul de alcool a agresorilor. De altfel, 76 la suta dintre respondenti au admis ca actele de violenta din mediul rural sunt comise de oameni pentru a se razbuna. De asemenea, pastrarea unei imagini favorabile în ochii celorlalti este un motiv frecvent al conflictelor si derapajelor comportamentale în mediul rural. Asa cum am aratat, razbunarea unei ofense este un motiv suficient pentru o mare parte dintre subiecti pentru a declansa conflicte violente. Mai mult de jumatate dintre cei 16,9 la suta care au declarat ca au avut conflicte în ultimul an cu alte persoane au admis ca acestea au aparut pe fondul violentelor de limbaj. Cele mai multe dintre persoanele care au declarat ca au fost victimele unei forme de violenta în ultimul an s-au referit tot la injurii sau amenintari verbale. Tinând seama de aceste aspecte, Inspectoratul de Politie Judetean Bacau a hotarât declansarea unei ample campanii de informare în mediul rural „,Stop violentei in mediul rural”’. Dan MINDIRIGIU
