Guvernanţii îşi umflă muşchii, sindicaliştii ameninţă. La asta se rezumă până acum legea salarizării unice. Cu o zi înaintea asumării actului normativ în Parlament de către Guvern, grila noilor salarii pentru sistemul bugetar este încă în lucru
.
Guvernanţii şi sindicaliştii se află, şi la această oră, în negocieri pe tema legii salarizării unice. Guvernul are mai puţin de 24 de ore la dispoziţie pentru a pune la punct actul normativ, în formă finală. Între timp
, sindicaliştii ies de la negocieri, mulţumiţi. Întâlnirea durează de dimineaţă de la ora 9.00 şi ne arată, până acum, un Guvern dispus să cedeze la presiunile sindicaliştilor.
Negocierile de ieri şi de astăzi au condus, după cum afirmă sindicaliştii, dar şi premierul Emil Boc, la o creştere medie de 57% a salariilor din sistemul bugetar. Măririle salariale se vor produce treptat, în următorii cinci ani, şi diferit pentru fiecare categorie de angajaţi. Potrivit premierului Emil Boc, salariaţii din sistemul sanitar au obţinut o creştere salarială de 78% până în 2012.
„Modificările pentru sistemul sanitar sunt în sens pozitiv. Am obţinut o mărire medie până în 2015, de 78%. Ne-am păstrat sporurile, mai puţin cel de stres şi neuropsihic, despre care încă mai discutăm, şi am obţinut acordarea tichetelor de masă”, a spus Marius Petuc, liderul Sanitas, la ieşirea de la negocierile cu Guvernul.
Preşedintele ţării – leafă de 8.460 de lei
Angajaţii din educaţie ar fi obţinut şi ei la negocieri o creştere salarială de 90%, în urma aplicării grilei unice. Şi în cazul acestora, salariile vor creşte gradual până în 2015. Funcţionarii publici vor avea şi ei parte de creştere de lefuri. Salariile lor se vor mări, în medie, cu 68%, din 2010, timp de cinci ani. De altfel, grila unica de salarizare ar urma să fie aplicată de la anul, spun guvernanţii. Tot atunci va creşte şi salariul minim de la 600 de lei, cât este acum, la 705 lei, suma negociată în ultimele zile de sindicalişti şi guvernanţi.
Până în 2015, salariul minim ar trebui să crească şi el treptat: 764 lei în 2011, 845 lei în 2012 şi 934 lei în 2013, pentru ca în anul 2014 să ajungă la 1.016 lei. Într-o ultimă variantă a legii, discutată şi aseară la Guvern, sindicaliştii ar fi obţinut un raport între leafa minimă şi maximă de 12 salarii minime pe economie. Iniţial, guvernanţii au propus un raport de 15 salarii.
Astfel, cel mai mare salariu al unui angajat la stat ar trebui să fie cel al preşedintelui: 8.460 de lei. În topul salariilor, preşedintele este urmat de şefii celor mai importante departamente din Parchetul General, DNA şi DIICOT. Aceştia vor câştiga echivalentul a 11,4 salarii minime pe economie. Vor câştiga astfel 8.037 de lei.
Un ministru va avea însă un salariu mai mic. La un coeficient de 11,2, miniştrii vor câştiga 7.896lei. Salariul unui parlamentar va fi mai mic de 10 salarii minime. Cu un coeficient de 9,6, un parlamentar va câştiga, potrivit ultimelor discuţii pe legea unică a salarizării, 6.768 lei.
Magistraţii şi profesorii, cei mai nemulţumiţi
Cei mai nemulţumiţi de cum va arăta noua lege a salarizării sunt magistraţii. Mai multe instanţe din ţară au hotărât întreruperea activităţii începând de astăzi, dar şi boicotarea alegerilor, în semn de protest faţă de subfinanţarea justiţiei şi salarizarea magistraţilor în raport cu celelalte puteri ale statului.
Ieşiţi de la întâlnirea cu guvernanţii, sindicaliştii din învăţământ s-au arătat şi ei extrem de nemulţumiţi. „A fost o negociere informală, în care ni s-a mai spus şi că salariaţii din educaţie papă banii poporului. Este inadmisibil”, a spus Marius Nistor, preşedintele executiv al Federaţiei „Spiru Haret”. Sindicaliştii spun că guvernanţii le acordă un coeficient maxim de 4,3 salarii minime, ceea ce nu poate fi acceptat. Aceasta presupune ca un profesor cu gradul I şi vechime de peste 20 de ani în învăţământ să câştige 3.031 de lei.După cum a anunţat în repetate rânduri, Guvernul ar urma să-şi asume, mâine, răspunderea în Parlament pe legea salarizării unitare.
