Cum vor fi alesi rectorii universitatilor ?

Desi, initial, respinsese proiectul conceput de Mircea Miclea, conform caruia toate universitatile ar trebui sa adopte modelul antreprenorial practicat mai ales în sistemul englez si cel american, ministrul Educatiei, Ecaterina Andronescu, a modificat Codul Educatiei, lasând la latitudinea senatului fiecarei universitati decizia cu privire la acceptarea sau respingerea solutiei propuse de consilierul prezidential. Asadar, fiecare universitate din România va decide cum anume vor fi stabilite functiile de conducere la nivelul catedrelor, facultatilor si rectoratului: prin alegeri colegiale, asa cum s-a procedat pâna acum, sau prin acordarea de puteri depline rectorului, care ar urma sa-si desemneze singur prorectorii si decanii. Ministrul Educatiei a declarat ieri ca universitatile vor fi departajate în institutii care vor scolariza doar la nivel de licenta si institutii care vor face si cercetare, prin programele de masterat si doctorat, urmând ca fiecare universitate sa-si faca o autoevaluare, pe baza unor standarde nationale care urmeaza sa fie stabilite de Minister. La finalul autoevaluarii, universitatea va stabili pe ce treapta se pozitioneaza. Apoi, Agentia Româna de Asigurare a Calitatii în Învatamântul Superior (ARACIS) va verifica daca aceasta evaluare respecta realitatea si va înainta un raport Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii. In ultima sa varianta, Codul Educatiei mai prevede ca un profesor va putea avea maximum doua mandate de rector sau decan, iar vârsta legala de pensionare din invaatamântul superior va fi de 65 de ani, profesorii universitari si conducatorii de doctorate putând sa-si continue activitatea pâna la 70 de ani, doar cu aprobarea anuala a senatului universitatii, in functie de performante si de resursele financiare pe care le are universitatea respectiva. In cazul in care universitatile abuzeaza de autonomia universitara, sanctiunile pot merge de la suspendarea rectorului pâna la desfiintarea institutiei de invaatamânt superior, iar cadrele universitare care plagiaza isi pot pierde titlul universitar. Codul Educatiei mai prevede alocarea a 7 la suta din PIB pentru educatie, din care 6 la suta pentru sistemul de invatamânt si 1 la suta pentru cercetare. (St.O.)