Justiţia vrea să îi lase pe criminali printre noi

Nemulţumiţi de ultima formă a legii unice de salarizare, care, potrivit unor surse guvernamentale, prevede că lefurile magistraţilor vor creşte cu aproximativ 20%, iar coeficientul maxim de salarizare alocat acestora ajunge la 8,15 (adică salariul unui magistrat cu 20 de ani vechime s-ar ridica, din ianuarie, la 5.745 de lei), judecătorii şi procurorii sunt hotărâţi să-şi „radicalizeze” protestele.
Pe scurt: judecătorii să nu mai aresteze infractori periculoşi, iar procurorii să nu mai efectueze niciun act de urmărire penală. Asta, deşi unii dintre ei sunt conştienţi că încalcă flagrant nu doar Legea privind conflictele de muncă, ci şi drepturile fundamentale ale cetăţenilor pe care, cel puţin teoretic, ar trebui să-i slujească.
„Mi-e greu să cred că vor risca să ajungă până acolo. Nu doar pentru că ar încălca flagrant bunul-simţ, dar ar risca să fie cercetaţi penal în masă. Un astfel de demers este inadmisibil, în condiţiile în care – exceptând zilele în care lucrăm în dosare mari, avem multe descinderi şi, implicit, un număr mare de reţineri – «săltăm» la fiecare 24 de ore aproximativ 20 de infractori care reprezintă un pericol pentru cetăţeni şi pentru ordinea publică. Şi vorbim despre hoţi prinşi în flagrant, tâlhari, violatori sau criminali”, spun surse din rândul poliţiei.
Opinia acestora este împărtăşită şi de reprezentanţi ai societăţii civile, de avocaţi şi chiar de magistraţi care nu sunt de acord cu măsura radicală discutată, la sfârşitul săptămânii trecute, de reprezentanţii asociaţiilor profesionale din justiţie. „Dacă judecătorii amână ca uzele cu arestaţi, iar aceştia sunt puşi în libertate, întrucât le expiră ordonanţa de reţinere, s-ar crea o problemă de siguranţă publică”, explică unul dintre aceşti magistraţi, care a preferat să-şi păstreze însă anonimatul de teama de a nu fi „hulit” apoi de colegii săi.
Şi reputatul avocat Gheorghiţă Mateuţ – consideră că demersul pe care magistraţii intenţionează să-l facă este unul care nu ţine cont de interesul public. „După mine, nu e legal ceea ce se gândesc magistraţii să facă. Arestarea presupune procedura de urgenţă, iar nerespectarea ei pune în pericol sigu ranţa publică. Totodată, este pusă în joc şi Constituţia”, arată acesta. La rândul ei, reprezentantul Freedom House România, Cristina Guseth, e de părere că măsura la care se gândesc magistraţii implică o problemă de ordin constituţional. „Se neagă dreptul cetăţeanului la justiţie. Trebuie făcută o pârghie în Constituţie, care să ajute în astfel de situaţii extreme”, susţine aceasta.
Protestul magistraţilor a ridicat voci şi din rândul europarlamentarilor. Astfel, potrivit fostului ministru al justiţiei Monica Macovei, „în acest moment, justiţia din România se autoguvernează” şi este cazul „să se intervină, pentru că nu se poate ca acest domeniu să rămână în afara deciziei politice”. Mai mult, actualul europarlamentar este de părere că „atribuţiile extinse al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au dus la această independenţă prost înţeleasă”.