Problema obezităţii a devenit un fenomen din ce în ce mai grav şi generalizat la nivel mondial. Situaţia este cu atât mai îngrijorătoare cu cât, în ultimii ani, s-a constatat că nu numai adulţii sunt afectaţi de această boală, ci din ce în ce mai mulţi copii au început să resimtă efectele alimentaţiei defectuoase şi ale sedentarismului.
În acest context, marile companii producătoare de alimente au venit pe piaţă cu noi oferte despre care spun că ajută la combaterea obezităţii. Etichetele verzi ne anunţă că produsele de pe rafturi sunt eco, lanţurile de magazine de tip fast-food au fost obligate, prin lege, să afişeze valorile nutriţionale ale tuturor alimentelor pe care le comercializează şi tot legea a interzis vânzarea în apropierea şcolilor de produse considerate “pericol” pentru sănătatea copiilor. Cu toate acestea, există câteva secrete pe care marile companii din industria alimentară le ţin bine ascunse, pentru a-şi putea menţine afacerile pe val. Unul dintre ele este reprezentat de publicitate. În ciuda crizei, continuă să fie cheltuite anual milioane de euro pentru promovarea produselor nesănătoase. Încă se face reclamă la hamburgeri, la băuturi dulci şi acidulate, fără a se preciza cât de dăunător este respectivul produs pentru sănătatea consumatorilor.
Păpuşica de lângă hamburger
Pentru a se asigura că nu duc lipsă de cumpărători, lanţurile de magazine de tip fast-food inventează, cel puţin o dată pe lună, tot felul de promoţii, oferind, odată cu meniul complet, care cuprinde, invariabil, porţia de cartofi prăjiţi în foarte mult ulei, şi câte o jucărie care înfăţişează un personaj în mare vogă printre cei mici. Ultimele studii au arătat tendinţa companiilor de a suporta sume impresionante pentru a diminua “preocupările” din sistemul sanitar cu privire la produsele lor. Potrivit unei analize realizate în Statele Unite, majoritatea cercetărilor de piaţă cu privire la efectele laptelui pasteurizat, al băuturilor carbogazoase sau al apei minerale asupra organismului, comandate de marile companii, au fost favorabile acestora, în comparaţie cu studiile realizate fără niciun sprijin financiar din partea reprezentanţilor industriei alimentare. În cazul în care studiul este comandat de producătorii de alimente, acesta seamănă mai mult cu o reclamă decât cu o cercetare ştiinţifică. În plus, producătorii de alimente considerate nesănătoase (junk-food) donează sume importante de bani asociaţiilor care se ocupă de siguranţa alimentelor. Printre aceştia se numără Coca-Cola, compania care are mare trecere la factorii de decizie din domeniul alimentaţiei şi nutriţiei din Statele Unite, prin intermediul programelor şi evenimentelor organizate de American Diabetes Association (ADA). Poziţia oficială a Asociaţiei parează însă orice urmă de incriminare care ar putea plana asupra sa: „Aceste colaborări se desfăşoară numai cu condiţia că toată lumea să înţeleagă că ADA nu susţine niciun fel de acţiune care nu corespunde cu principiile şi mesajele asociaţiei cu privire la alimentaţia sănătoasă”, a declarat preşedintele Martin Yadrick. „Considerăm că este absolut necesar să ne aflăm la aceeaşi masă cu marile companii producătoare de alimente, datorită puternicei influenţe pe care o putem exercita asupra lor”, explică dieteticianul.
Natural înseamnă neprofitabil
Produsele alimentare nemodificate, cât mai naturale, precum legumele şi fructele, nu reprezintă sub nicio formă o sursă de câştig pentru marii producători. Astfel se ajunge ca, în loc de produse sănătoase, obţinute din grâu, porumb sau soia cultivate fără a fi forţate prin îngrăşăminte sau alte chimicale nocive, pe mese să ajungă alimente nesănătoase, bogate în calorii, obţinute din ingrediente modificate genetic. În plus, alimentele supuse modificărilor sunt mai puţin săţioase decât cele naturale, fapt ce contravine principiilor marilor companii. Merele din grădină, de exemplu, au un conţinut mai bogat de fibre şi vitamine atunci când sunt consumate în stare naturală, însă, odată prelucrate – nectar sau suc- îşi pierd toate aceste proprietăţi. La fel se întâmplă şi cu pâinea din făină albă, dar şi cu restul alimentelor”moderne”.
Mai bine consumăm zahăr decât îndulcitori
Nu a trecut mult timp de când a fost interzisă comercializarea în şcoli a sucurilor carbogazoase sau cu îndulcitori. Imediat însă, marile companii au venit cu oferte practic de nerefuzat: băuturile pentru sportivi sau apele mineralizate. În ciuda reputaţiei lor încă destul de bune, aceste produse ascund cantităţi deloc neglijabile de zahăr şi calorii.
În genereal, băuturile de tip diet nu au o conotaţie pozitivă din punct de vedere nutriţional, ele fiind, de fapt, numai o imagine de marketing. O băutură pe care scrie că nu conţine zahăr, de exemplu, are în compoziţie alte elemente cu mult mai nocive pentru organism decât zahărul. Aspartamul este unul dintre ele, cel mai contestat produs chimic de sinteză, pe care îl găsim în majoritatea băuturilor dietetice comercializate. „Este adevărat că aspartamul nu conţine calorii”, spune prof.dr. Gheorghe Mencinicopshi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare, „însă afectează grav metabolismul, creând stresul metabolic”. Astfel, acest gen de produse, deşi fără calorii, duc, în timp, la îngrăşare, deoarece ele determină, potrivit doctorului Mencinicopshi, un reflex insulinic cefalic (la nivelul creierului), organismul încercând să compenseze lipsa de zahăr. În plus, majoritatea produşilor chimici din componenţa băuturilor de tip diet sunt cancerigeni.
Sănătate cu alimentele fără grăsimi, simplu mit
Specificaţiile şi atenţionările de pe etichetă nu fac produsul mai sănătos. Inscripţionări de tipul ”zero grăsimi” sau ”cereale integrale” pot crea impresia falsă că produsul este 100% la sută natural şi sănătos. Realitatea este, însă, alta. Chiar dacă alimetul respectiv nu conţine grăsimi, există, cu siguranţă, în compoziţia lui un compus care dăunează sănătăţii, cum a fi sarea, zahărul sau grăsimile saturate. În plus, spun nutriţioniştii, astfel de etichete distrag atenţia de la conţinutul bogat în calorii al alimentului.
”Noi nu încercăm ca, prin etichetă, să sugerăm că chipsurile sunt mai sănătoase decât asparagusul”, se apără reprezentanţii unei mari companii producătoare de astfel de alimente şi de sucuri carbogazoase.În acest ceontext, concluzia nu poate fi decât una singură: Mâncaţi cu moderaţie, consumaţi cât mai multe fructe şi legume proaspete şi ignoraţi produsele fast-food.
http://nuvaccinurilor.blogspot.com