Nicolae Florea a fost condus pe ultimul drum. Un numar impresionant de colegi au tinut sa-si ia ramas bun de la unul din marii fotbalisti ai Bacaului si un om de o bunatate proverbiala. I-am zarit, cu ochii plini de lacrimi, printre altii, pe Nicolae Vatafu, Gheorghe Poenaru, Gioni Andries, Mihai Bâlc, Gogu Munteanu, Cornel Ciocoiu, Vali Cioanca, Ghita Chitic, Gabi Constantinescu, Romica Asandei, Stelu Cucu, Cristi Ciocoiu, Codrin Mindirigiu, Costache Snel, Gheorghita Rata, Costel Câmpeanu, Gabi Hodina, Gheorghe Fridl, Vasile Capraru, Costel Grigoroiu, Mircea Bostan, Doru Botez., Ion Ursachi. Mi-ar trebui mai mult de o pagina sa-i amintesc pe toti cei care, fie ca i-au fost colegi, fie elevi, fie prieteni, au tinut sa fie alaturi de Coca, Mihaela, Dan si Alex, la despartirea de un tata, sot, bunic, prieten sau coleg exceptional. Sâmbata dimineata, Nicolae Florea a primit ultimele aplauze din partea celor care l-au cunoscut. Inainte de inceperea partidei dintre FCM Bacau si DELTA Tulcea s-a pastrat un moment de reculegere in memoria fostei extreme strângi a Bacaului din anii ’70. Iar spectatorii bacauani au aplaudat indelung, rasplatindu-l astfel pe cel care s-a numarat printre gloriile fotbalistice ale Bacaului. Din pacate, au existat si momente, la fel de triste, si, poate la fel de dureroase. Nici nu se racise bietul om si conducerea Inspectoratului Scolar Judetean s-a si grabit sa trimita un om pe catedra defunctului director al Scolii Bijghir! Vineri dimneata, pe când Nicolae Florea nici nu fusese inmormântat, la scoala Bijghir s-a prezentat un profeosr pensionar care le-a fluturat in fata ochilor fostilor colegi ai lui Florica, decizia de preluare a orelor celui care, cu o saptamâna inainte, parasise cancelaria scolii fara sa stie ca nu va mai reveni niciodata in acele locuri, pentru a avea macar satisfactia inaugurarii centralei termice pentru care-si sacrificase zile intregi din viata. Pacat! La capatul opus a fost momentul extrem de emotionant, când Alexandru Florea, de 10 ani, nepotul lui Nicolae Florea, a tinut sa-i arate proaspata medalie obtinta la primul sau concurs de badminton la care participase! A fost lasat singur, in capela in care se afla depus corpul neinsufletit al bunicului sau, sa-i arate si sa-i povesteasca in ce conditii a obtinut primul sau succes din viata sa de badmintonist, care, speram sa fie cât mai lunga.
dumnezeu sa-l ierte !
a fost un om deosebit.
Condoleante familiei la dureroasa pierdere.Regrete.
Regretabila decizia ISJ ,dar mai ales a celui numit care a luat hotararea sa se prezinte la catedra in acea zi trista.